Intalnire Basescu-Iuscenko: Am stabilit diagnosticul problemelor si modalitatile de rezolvare

Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a declarat, marti, la Bucuresti, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca Bastroe este teritoriu suveran al Ucrainei, dar ca aceasta se angajeaza sa respecte conventiile internationale in materie de mediu.

Intrebat despre problematica Bastroe, Iuscenko a subliniat ca acesta este „teritoriu suveran al Ucrainei”, iar statul ucrainean are dreptul de a desfasura orice activitati considera necesar. „Am adus la cunostinta acest lucru partii romane”, a precizat el.

La randul sau, presedintele Basescu a declarat ca s-a discutat despre problema transnistreana, a minoritatilor nationale, a canalului Bastroe si a asigurat Ucraina de sprijin in efortul de integrare in structurile europene. Presedintele ucrainean mai are programate cu presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si cu Patriarhul Daniel.

Liderul de la Kiev se afla pentru a doua oara in tara noastra. In aprilie 2005, el s-a numarat printre primii sefi de stat care l-au vizitat pe Traian Basescu, pe atunci proaspat instalat la Cotroceni. La randul sau, presedintele roman participase, in ianuarie 2005, la Kiev, la ceremonia de investire a omologului sau ucrainean.

Traian Basescu a mai vizitat, de atunci, Ucraina in doua randuri, odata in 2005 si odata in 2006.

In 2007 insa, relatia bilaterala a fost marcata si de unele momente tensionate.

Dupa ce a fost prezent la ceremonia de investire a lui Iuscenko, Traian Basescu a vizitat pentru a doua oara Ucraina in decembrie 2005, unde a luat parte la Forumul Comunitatii pentru o Optiune Democratica de la Kiev.

In februarie 2006, presedintele Romaniei a efectuat o vizita oficiala in Ucraina, mergand atat la Kiev, cat si la Cernauti. Vizita a coincis cu semnarea Protocolului privind constituirea Comisiei mixte prezidentiale romano-ucrainene, a carei infiintare fusese anuntata inca din cursul vizitei lui Iuscenko in Romania din aprilie 2005.

Podul peste Tisa si primele declaratii tensionate

Intalnirea de marti dintre Iuscenko si Basescu este a doua din acest an in context bilateral. Cei doi au inaugurat la 15 ianuarie un pod peste Tisa, care leaga localitatile Sighetu Marmatiei si Solotvino.

Momentul inaugurarii podului peste Tisa i-a oferit, insa, presedintelui ucrainean prilejul sa isi exprime unele nemultumiri legate de faptul ca Romania nu a deschis scoli in limba ucraineana la Tulcea si Siret, in timp ce Ucraina si-a tinut promisiunea si a deschis licee in limba romana la Odesa si Cernauti.

Iuscenko a primit, atunci, asigurari de la Traian Basescu in privinta disponibilitatii autoritatilor romane de a asigura educatia in limba materna a ucrainenilor din Romania, argumentand ca legislatia romana este una dintre cele mai generoase in privinta minoritatilor.

Presedintele roman a declarat ca deschiderea podului peste Tisa semnifica si faptul ca Romania este un pod de trecere pentru Ucraina catre Uniunea Europeana.

In ciuda faptului ca cei doi sefi de stat au stabilit, atunci, ca romanii sa poata calatori in Ucraina fara viza, iar cetatenii ucraineni sa beneficieze de vize gratuite pentru accesul in tara noastra, romanii au si acum nevoie de viza pentru Ucraina, in pofida apelurilor repetate adresate Kievului, inclusiv din partea unor inalti oficiali ai Uniunii Europene, de a trata cetatenii romani pe picior de egalitate cu ceilalti cetateni comunitari.

Mai mult, autoritatile ucrainene au acuzat statul roman ca ar acorda illegal vize cetatenilor ucraineni, in conditiile in care numarul solicitantilor ar atinge sute de mii.

Insula Serpilor

Cele mai sensibile teme bilaterale sunt, insa, de departe, statutul Insulei Serpilor si Canalul Bastroe.

Viktor Iuscenko a declarat, chiar zilele trecute, ca Ucraina intentioneaza sa inceapa explorarea platoului continental din Marea Neagra, adica Insula Serpilor, scopul sau fiind acela ca jumatate din consumul de petrol si gaze naturale al tarii sa fie asigurat din productie proprie.

De altfel, presedintele ucrainean afirma, in luna aprilie, intr-un interviu acordat Realitatea TV, ca Insula Serpilor este parte integranta a teritoriului ucrainean, iar guvernul de la Kiev ar avea tot dreptul sa dispuna orice fel de masuri administrative in zona.

Partea ucraineana incearca sa faca Insula Serpilor locuibila, pentru ca statutul sau sa nu fie de stanca, asa cum vrea Romania, ci de insula, ceea ce ar duce la o impartire in avantajul Ucrainei a platoului continental si a zonelor economice exclusive. Ucraina ar putea obtine, in acest fel, drepturi asupra zacamintelor de hidrocarburi din zona maritima pe care ambele state o revendica.

Potrivit legislatiei internationale, pentru a avea dreptul la delimitarea platoului continental si la statutul de zona economica exclusiva, insula trebuie sa fie locuita si sa aiba activitate economica proprie.

Rada Suprema a Ucrainei a ratificat deja propunerea de infiintare oficiala a unei localitati pe Insula Serpilor din Marea Neagra.

Daca in luna iulie, cand a fost propusa infiintarea unei localitati pe Insula Serpilor, aceasta era locuita de circa 20 de oameni, majoritatea graniceri, in noiembrie 2006 pe insula se aflau deja 80 de persoane.

Autoritatile ucrainene mentin aici un far, o platforma pentru aterizarea elicopterelor, un ponton, un oficiu postal si chiar o filiala bancara si au declarat ca, pana in noiembrie 2007, vor sa incheie procesul de electrificare a insulei.

La sfarsitul lunii august, aproximativ 4000 de activisti ai Blocului KUCIMA au pichetat ambasada Romaniei, cerand anularea pretentiilor teritoriale ale Romaniei asupra unor teritorii ucrainene si au cerut scuze oficiale din partea partidului Romania Mare, care ar fi enuntat pretentii teritoriale asupra Insulei Serpilor, a unei parti a regiunii Cernauti si Odesa.

Manifestantii de la Kiev au aruncat cu oua in sediul ambasadei romane si au purtat pancarte pe care se putea citi „Bucuresti, mainile jos pe de Ucraina!”, „MAE, spune adevarul despre pretentiile romanilor!”, „UE, ia atitudine fata de mintile infierbantate ale romanilor!”, „NATO, calmeaza Romania!”.

Protestatarii – care au incojurat sediul misiunii diplomatice a Romaniei -au cerut prezenta ambasadorului roman, pentru a-i inmana un „ultimatum popular” in care se cerea renuntarea la orice pretentii asupra Insulei Serpilor.

Romania a sesizat, insa, Curtea Internationala de la Haga inca din septembrie 2004, cu o cerere de initiere a procedurilor in vederea solutionarii diferendului pe care il are cu Kievul in privinta delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.

Romania si Ucraina au incheiat, in luna iulie, faza procedurilor scrise in procesul cu privire la delimitarea maritima in Marea Neagra, aflat in desfasurare la Curtea Internationala de Justitie, cele doua parti in litigiu urmand sa-si prezinte pledoariile intr-un termen ce urmeaza a fi stabilit de Curte.

La finalul acestei etape, se va pronunta decizia instantei internationale, care va avea un caracter definitiv, obligatoriu si executoriu. Fostul ministru de externe, Mihai-Razvan Ungureanu, anticipa ca disputarea drepturilor de pescuit si de explorare in partea nordica a Marii Negre, aflata in afara apelor teritoriale, ar putea fi finalizata in anul 2008.

Canalul Bastroe si deschiderea spre dialog

Kievul a fost ceva mai deschis spre dialog in ceea ce priveste problema Canalului Bastroe.

Ucraina a fost de acord si a participat, in aceasta vara, la dezbateri publice comune privind impactul pe care construirea canalului Bistroe il va avea asupra ecosistemului Deltei Dunarii, aratandu-si astfel disponibilitatea spre dialog.

Totusi, intr-un interviu acordat NewsIn de catre ambasadorul ucrainean Iuri Malko, acesta a aratat ca vede indreptatite actiunile Kievului, care sunt, de fapt, „reconstructia unui canal navigabil de mare profunzime care sa faca legatura intre Dunare si Marea Neagra, prin canalul Bistroe”.

El a reiterat ideea sustinuta de Ucraina privind reconstructia unui canal care exista deja si care a functionat pana la sfarsitul anilor ’50.

Ambasadorul Ucrainei si-a exprimat, totusi, speranta, ca cele doua parti vor gasi, in cooperare cu institutiile internationale si recunoscand concluziile comisiei internationale create in cadul Conventiei Espoo, solutii in conformitate cu respectarea obligatiilor in domeniul mediului.

Accidentul de la Lvov, „folosit pentru a provoca sentimente antiucrainene”

La aceste tensiuni s-a adaugat, in 2007, si un alt episod: accidentul de la Lvov, in urma caruia un nor toxic parea sa se indrepte spre Romania, si tacerea, timp de mai multe zile, a autoritatilor ucrainene.

Desi Kievul a pastrat tacerea asupra accidentului timp de cateva zile, ambasadorul Ucrainei in Romania a fost nemultumit de reactiile de la Bucuresti:”Oameni politici importanti folosesc catastrofa de la Lvov, o catastrofa care are un caracter local, pentru a provoca populatiei romane sentimente antiucrainene”, declara, atunci, pentru NewsIn, ambasadorul Iuri Malko.

„Am citit informatiile din mass media romane si sunt mirat de diferenta dintre anvergura catastrofei si anvergura cu care e descrisa. Este o catastrofa, nu putem nega asta, dar este o catastrofa locala”, a subliniat ambasadorul ucrainean.

El a precizat, insa, ca nu vorbeste despre o pozitie oficiala a Romaniei din care sa reiasa sentimente antiucrainene.

UPDATE: In declaratia de presa facuta dupa sedinta CSAT de marti seara, Presedintele Traian Basescu s-a referit, in termeni duri, la modul cum o comentatoare a abordat pe un post TV declaratiile sale legate de intalnirea cu Iuscenko.

„E relativ ridicol, cand Presedintele Romaniei primeste o singura intrebare iar presedintele Ucrainei trei, sa te intrebi de ce Basescu nu a intervenit”, a declarat seful statului, referindu-se la comentariile cu pricina. El nu a precizat despre ce post este vorba, mentionand doar ca acea comentatoare ar fi pus problema apartenentei teritoriale a Canalului Bastroe.