INTERVIU VIDEO George Scripcaru, primarul Brasovului: Centura ocolitoare ar putea fi gata in 2013 daca se rezolva problemele de finantare / In intersectii nu sunt cersetori pentru ca nu au cum sa stea intr-o intersectie in sens giratoriu / Asa – zisii iubitori de animale daca-i cauti acasa, in curte nu au nici un caine

Pe ce proiecte de infrastructura majore vrea Primaria Brasov sa cheltuiasca banii? De ce au reaparut cainii comunitari in oras? Primaria va adopta masura eutanasierii? De ce spatiile publice din Brasov si cladirile facute de Primarie arata bine? Ce firme private vor investi in Brasov in urmatorii ani? De ce nu sunt gropi pe strazile din oras? Care este strategia Primariei pentru imbunatatirea transportului public? George Scripcaru, primarul orasului, raspunde la aceste intrebari.

• Primarul Brasovului, George Scripcaru, a discutat online cu cititorii despre marile proiecte de infrastructura, investitiile in centrul vechi si problemele de trafic. Citeste aici raspunsurile la intrebarile cititorilor.

Reporter: Care a fost strategia dvs pentru Brasov, din 2004 cand ati venit primar? Ce ati facut in aproape zece ani in oras?

George Scripcaru: Pana sa ajung eu primar au fost cativa ani pierduti din cauza unor abordari politicianiste, dispute, iar cei care au fost nu s-au aplecat asupra necesitatilor Brasovului. Au fost oportunitati care s-au pierdut atunci. Va dau un exemplu: din cauza unor dispute din perioada respectiva, sediul ADR 7 Centru nu este la Brasov, este la Alba Iulia. De ce? Pentru ca politicienii se certau si nu au fost in stare sa puna la dispozitie acestui organism foarte important, un sediu. Iar de aici putem sa detaliam si sa dezvoltam foarte multe lucruri din punct de vedere politic. Pe mine m-a interesat sa aduc Brasovul de pe linia de plutire, Brasovul sa fie atractiv, sa fie important, sa fie cautat. Dupa aceea, sa atragem aici la Brasov foarte mult din punct de vedere investitional. Asta m-a interesat foarte mult sa fac in perioada respectiva. Dupa aceea am gestionat lucrurile orasului, le-am facut sa devina niste lucruri normale, sa nu ne mai bucuram asa ca facem niste lucruri care in alta situatie ar fi stari de normalitate. Acum, principalul lucru care ma intereseaza este sa atragem investitii care sa genereze locuri de munca.

Reporter: Ce proiecte mari de infrastructura rutiera, pasaje, modernizari de drumuri, largiri de drumuri, sunt acum in lucru si la dati-mi la fiecare obiectiv cateva informatii de baza?

GS: Dublam pasajul de la Fartec, care este un proiect cu finantare europeana accesata. Acesta isi propune ca atunci cand iesi din oras de pe B-dul Grivitei sa nu mergi de pe patru benzi in doua si sa ai o dublare de circulatie pe pasaj cu doua benzi de circulatie pe sens, astfel incat sa te conectezi la viitoarea centura ocolitoare a Brasovului, care este in regim de autostrada.

Reporter: Cat costa pasajul, cand au inceput lucrarile si cand se vor finaliza?

GS: Acest pasaj este in jur de 5 milioane de euro, are termen de finantare la sfarsitul anului, eu sper sa-l dam in folosinta mai repede, pentru ca suntem intr-un stadiu avansat cu acest proiect. Discutam de centura ocolitoare a Brasovului in regim de autostrada, care, asa cum am spus mai-nainte, va rezolva 100% problema traficului greu din Brasov. Aceasta ocolitoare va genera o dezvoltare economica si urbanistica in ampriza, adica stanga-dreapta, pe o zona foarte intinsa.

Reporter: Cat costa si cand va fi gata?

GS: Termenul de finalizare este foarte aproape, au fost probleme aici cu banii care trebuiau sa vina de la POS Transport si de la Ministerul Transporturilor si cred ca termenul se va decala. Daca se rezolva problemele de finantare, cred ca anul acesta ar putea sa fie gata.

Reporter: Si cat costa?

GS: Este un proiect in jur de vreo 30 de milioane de euro.

Reporter: Ce alte proiecte pe infrastructura rutiera mai aveti?

GS: De exemplu, discutam de un pasaj, in colaborare cu Consiliul Judetean si cu comuna Sanpetru, care sa lege cele doua localitati, intr-o intersectie unde in momentul de fata se produc foarte multe accidente. Lunar acolo sunt accidente cu victime. Pasajele de legatura intre Brasov si DN1 spre Sibiu, de exemplu. Aici in Brasov e un pasaj care trebuie reparat, reabilitat. Drumuri de accesibilitate in zona comerciala a Brasovului, un proiect la care lucram in momentul de fata pe DN1, la intrarea dinspre Bucuresti. Este intr-o faza de proiect, de evaluare. Speram sa-l punem la punct si sa ne si apucam de el. Daca discutam tot de infrastructura, sunt drumuri si cai de acces inspre Poiana Brasov, pentru un acces facil in perioada de sezon mai ales in Poiana Brasov. Discutam de infrastructura rutiera dar si de un proiect de telegondola, care sa lege Brasovul cu Poiana Brasov, si Poiana Brasov cu Varful Postavaru.

Reporter: Dar ce s-a intamplat, de proiectul acesta se vorbeste de multa vreme si deocamdata nu s-a facut nimic. Il mai faceti, nu-l mai faceti?

GS: Avem studiu de fezabilitate, lucram in momentul de fata la aceste evaluari pentru ca e un proiect mai sensibil la care trebuie sa avem toate detaliile puse la punct, pana la cel mai mic amanunt.

Discutam de asemenea de un proiect de infrastructura care se doreste a fi un soi de ocolire a centrului istoric, in zona paraului Graft, la Bibilioteca Judeteana, unde sa construim o parcare ingropata, cu 400 de locuri si de acolo un tunel cu strapungere care sa ocoleasca str. Muresenilor in asa fel incat sa protejam si zona istorica, dar sa creem si un drum de accesibilitate in Scheii Brasovului. Putem discuta de infrastructura foarte mult, aeroportul tot infrastructura se numeste.

Reporter: Cam cat credeti ca ar costa, din studiile pe care le-ati facut, proiectele acestea pe care mi-ati spus ca intentionati sa le realizati si daca aveti bani la bugetul local sau le veti face pe fonduri europene?

GS: Nimeni n-are bani, sa stea cu banii si sa faca niste lucruri si sa astepte sa se intample ceva. Principalul lucru care ne intereseaza sau modalitatea de finantare sunt fondurile europene. Brasovul are aici puncte in plus pentru ca este pol de crestere si beneficiaza de niste plafoane de finantare, pe niste axe. Important este sa ai proiecte.

Ma intereseaza sa elaboram proiecte ca sa pregatim planul integrat de dezvoltare si strategia de dezvoltare a zonei metropolitane si a Brasovului in exercitiul bugetar 2014-2020. Ca sa raspundem unor principii ale UE in asa fel incat proiectul sa genereze o dezvoltare si sa se rasfranga asupra unui numar cat mai mare de beneficiari, respectiv cetateni. Aici discutam si gandim lucruri care sa coreleze comunitati din zona metropolitana sau interjudetene.

Va dau trei exemple: am discutat cu primarul municipiului Sf. Gheorghe sa cream un drum expres de legatura intre municipiul Sf. Gheorghe si municipiul Brasov direct pentru ca sunt foarte multi cetateni din Sf. Gheorghe care lucreaza in Brasov. De asemenea, discutam tot de un drum de legatura care sa se desprinda din ocolitoarea municipiului Brasov, la iesirea din Brasov, pe drumul spre Sibiu, si care sa ocoleasca Ghimbavul si Codlea si care sa creeze si legatura cu viitorul aeroport. Este tot un proiect care poate fi implementat pe polul de crestere Brasov. De asemenea, mai discutam de un proiect care ar fi benefic pentru foarte multi cetateni din Romania. Foarte putini stiu ca din zona DN1, la intrarea in Campina, se poate face legatura cu un drum intre Prahova si Brasov pe Valea Doftanei si care are in jur de 20 km lungime si care te scoate in municipiul Sacele in imediata vecinatate a municipiului Brasov.

S-ar ocoli in jur de 50 de km pe DN1 spre Posada, s-ar pierde mai putin timp, foarte multi s-ar deplasa mai usor si o zona foarte frumoasa din Romania ar fi dezvoltata din punct de vedere turistic. Sunt foarte putini care stiu aceste lucruri. Sunt trei proiecte care pot fi puse pe strategia de finantare pe 2014-2020.

Reporter: In Brasov sunt foarte multe sensuri giratorii.

GS: Asta e un lucru bun.

Reporter: Sunt cetateni nemultumiti pentru ca spun ca nu mai pot trece strada pentru ca soferii nu le acorda prioritate. Cum comentati aceasta nemultumire? De ce ati facut atatea sensuri giratorii in oras?

GS: Discutam de o atitudine civica, de respectarea unor legi sau reguli, de asta sunt semne de circulatie, indicatoare si pentru pietoni si pentru soferi, ca sa fie respectate. Noi mai amplasam limitatoare, acei “politisti morti”, cum se spune, in asa fel incat sa-i mai linistim, rezonatoare care sa-I mai incetineasca pe vitezomani pentru ca in Brasov aveam o problema inainte. Foarte multi imi reprosau ca isi strica masinile din cauza drumurilor, a gropilor si aveam o problema.

Dupa ce am facut strazile, foarte multi ne reproseaza ca se circula cu o viteza prea mare, pentru ca strazile sunt foarte bune, si atunci de ce sa circuli cu viteza mica pe un tronson de strada care nu are nicio problema, sa circuli cu 59 sau 60km/ora si sa te amendeze politia din Brasov. Daca va uitati, la intrarea in Brasov si in interiorul Brasovului, avem strazi unde am marit gradul de viteza pentru ca se poate.

Reporter: Cam cu cat s-a redus timpul de asteptat in trafic de cand ati introdus acest sistem?

GS: Foarte mult, cu 60-70%. Daca faceti o proba, de la intrarea dinspre Bucuresti la iesirea spre Sibiu, in maximum 10 minute traversezi orasul. Inainte dura jumatate de ceas. Aceste sensuri giratorii au dus la fluidizarea traficului, au un aspect estetic sau urban in intersectii, economisesti si carburantul pentru ca nu mai stai 72 de secunde la o intersectie, unde poate nu trece nimeni din sensul opus, dar pentru ca e culoarea rosie trebuie sa astepti la semafor.

De asemenea, semafoarele care consumau curent, care trebuiau intretinute – o alta cheltuiala, si toate aceste lucruri puse cap la cap…daca observati, in Brasov, in intersectii nu sunt cersetori, pentru ca nu au cum sa stea intr-o intersectie in sens giratoriu. Este si asta un aspect pe care l-am luat in calcul. Si, de asemenea, accidentele cu victime s-au redus foarte mult si asta ne-o spune politia rutiera.

Este adevarat, sunt situatii cand datorita faptului ca am largit foarte mult strazile, trecerea de pietoni este foarte lunga, ca sa zic asa. Incercam sa facem niste spatii de asteptare pe mijloc, in asa fel incat daca te prinde traficul undeva pe mijlocul carosabilului, sa ai un peron de asteptare. Cu acei ‘politisti morti’ si cu rezonatoare pe care le plasam in zona, cu semnalizare lumimnoasa pentru participantii la trafic, mai diminuam aceste efecte. Sigur ca sunt soferi care nu respecta aceste reguli, dar sunt reguli de circulatie care trebuie sa fie respectate de soferi. Un lucru pe care-l luam in calcul este sa investim in constructia de pasaje subterane pentru pietoni.

Reporter: Centrul Istoric al Brasovului arata foarte bine, fiind un exemplu de buna practica pentru toata tara. Spuneti-mi ce ati facut in ultimii ani acolo si ce aveti de gand sa mai faceti? Si, foarte important, am vazut ca imobilele de pe margine sunt ingrjite. Cum i-ati convins pe proprietarii privati sa le repare?

GS: Eu nu prea sunt multumit de Centrul Istoric. Pentru ca nu arata cum as vrea eu si suntem doar intr-o etapa din punct de vedere al gestionarii Centrului Istoric. Avem o problema de legislatie care, cel putin in Ardeal, ne afecteaza foarte mult si din pacate guvernantii si parlamentul nu fac nimic in acest sens. Noi poate am dori sa accesam fonduri si am discutat cu specialistii din Germania cu care ne-am intalnit acum doua saptamani aici la Brasov, sa gasim solutii pentru a gestiona aceste lucruri intr-o zona istorica.

Intr-un Centru Istoric nu este doar fatada. In Centrul Istoric cladirea propriu zisa este o problema, sunt cladiri cu un grad mare de ocupare, cu persoane care au probleme sociale, sunt cladiri vechi care au grad foarte mare de afectare din punct de vedere urbanistic si de asemenea probleme mari din punct de vedere juridic. Pentru ca unii sunt proprietari, unii sunt chiriasi, avem scutiri de taxe si impozite pentru cele care sunt monumente istorice pentru ca cei ce locuiesc acolo sa le repare si sa le intretina si nu fac acest lucru.

Avem foarte multe probleme din punct de vedere juridic, noi nu putem sa alocam bani pe o proprietate privata, desi poate cladirea reprezinta un lucru important pentru oras, nu avem cadrul legal. Am facut o asociere cu Biserica Evanghelica. Am creat o asociatie, Salvati Centrul Istoric, prin care sa cofinantam. De exemplu, acum lucram la descarcarea arheologica a curtii Bisericii Negre si avem un proiect selectat cu un concurs de arhitectura pentru modernizarea si amenajarea curtii Bisericii Negre, care este un punct de atractie si un reper istoric, cultural si turistic pentru Romania, nu numai pentru Brasov. Acelasi lucru poate am putea sa-l facem si cu alte obiective din Centrul Istoric, dar nu cu toate.

Si aici, pana la urma trebuie sa se gaseasca o solutie juridica. Noi am lucrat foarte mult la partea de infrastructura in Centrul Istoric, adica am curatat cablaraie, retele aeriene, am bagat in subteran totul, am adus toti retelistii la un loc si au convenit si au facut si ei investitii sa-si modernizeze retelele, ca dupa aceea noi sa refacem pavimentul si zonele pietonale. Avem in momentul de fata in derulare proiecte pentru a transforma doua zone din Centrul Istoric in pietonale.

Reporter: Care sunt aceste zone?

GS: Piata Unirii si Michael Weiss, cele doua zone care vor deveni pietonale. Incetul cu incetul, intram si pe alte stradute, asa, pas cu pas, pentru ca nu putem face totul dintr-o data. Sa gasim solutii si la accesul oamenilor care locuiesc in zona, sa dezvoltam activitati cu un anumit specific in centrul istoric, pentru ca la un moment dat, in Centrul Istoric aveam doar magazine de telefoane si de topi-top si boni-bon si foarte multe banci care si-au deschis cate un sediu in zona rtespectiva si care creau foarte mari probleme. Incercam si din acest punct de vedere sa armonizam lucrurile.

Incercam in Centrul Istoric sa avem o alta abordare, sa pavam foarte multe din strazile de acolo si sa ne corelam foarte mult cu retelistii, cu detinatorii de retele din zona, in asa fel incat sa nu trebuiasca sa intervenim peste un an din nou. Dupa aceea sa gestionam situatia si sa dam pietonalul pietonilor, si turistilor si vizitatorilor. Asta e frumusetea intr-un Centru Istoric, sa scoatem traficul greu de acolo.

Foarte multi m-au acuzat ca, de exemplu, noi am schimbat parcul auto al regiei de transport. Inainte aveam troleibuze mari in centrul istoric care traversau zona si care, pe langa faptul ca erau vechi, aveau un grad ridicat de uzura, din reteaua care era amplasata pe stalpi in centrul istoric, din trepidatiile care se produceau, cladirile erau afectate. Multi n-au inteles de ce am scos eu troleibuzele si autobuzele mari din centrul istoric si am introdus o linie sau doua linii care, practic, se invart in centrul istoric si care au o legatura cu un capat de linie la Livada Postei. Tocmai ca sa protejam centrul istoric, sa reducem poluarea si sa fie un acces facil in zona respectiva pentru cetatenii si locuitorii din zona Schei, care tranziteaza centrul istoric si care n-au alta solutie in momentul de fata.

Reporter: Spuneti-mi va rog ce alte proiecte pentru amenajarea spatiului public mai aveti? Povestiti-mi cate putin despre fiecare proiect din acesta, pe spatiul public.

GS: Avem un proiect de amenajare a unei parcari subterane sub Parcul Central si o reamenajare a parcului, ca pietonal, ca zona de acces …

Reporter: La Livada Postei?

GS: La Livada Postei avem un proiect care a fost selectat in urma unui concurs de arhitectura. In zona cinematografului Patria, platoul din fata fostului cinematograf cu zona adiacenta, va fi modernizata, transformata odata cu darea in folosinta a acestui spatiu pentru Filarmonica Brasov. Mai sunt zone inspre Poiana care vor fi amenajate ca alei pietonale, de promenada si de acces pentru iubitorii de drumetie sau de agreement.

Reporter: Ce ati facut in Piata Unirii?

GS: Am transformat Piata Unirii in pietonal, adica acolo nu se mai poate parca cum era inainte. Cei din zona respectiva isi lasau masinile intr-un mod foarte dezorganizat acolo. Era plin de caini, de mizerii, in jur fiind obiective istorice si culturale importante. Am facut un concurs, a fost selectat un proiect pe baza acestui concurs facut de arhitecti. Cu acest proiect ne-am prezentat pentru finantare la ADR 7 Centru. Am accesat finantarea si am reamenajat Piata Unirii asa cum o vedeti astazi, cu paviment, ca o piateta care are un caracter vechi, cu elemente de acest fel, cu vegetatie, cu mobilier urban, unde pietonii pot sa se aseze, sa viziteze. Proiectul a costat circa un million de euro.

Acum ne gandim cum sa amenajam zona Cetatii. Foarte multi au ramas surprinsi ca dintr-odata a aparut o cetate. Nu se vedea fiindca foarte multi ani a fost acoperita de vegetatie. Nimeni nu vedea ca in Brasov avem o cetate si foarte multi m-au acuzat ca am defrisat, vezi Doamne!, vegetatia din jurul Cetatii. Vegetatia respeciva era o vegetatie necontrolata si Cetatea Brasovului era plina de igrasie si de umezeala din cauza acestei vegetatii. Foarte multi au ramas surprinsi sa vada ca in Brasov, pe baza unor imaginii, fotografii, care exista in momentul de fata din anul 1400 – 500 -1800, Cetatea Brasovului strajuia foarte aratoasa Brasovul. Si inca un lucru, tot din imagini va arat ca aici, zona Primariei, la intersectia cu str. Republicii si in fata Prefecturii si a Consiliului Judetean, in anii respectivi, 1400-1500 era o giratie.

Reporter: Sunteti un exemplu de buna practica, una din putinele primarii din Romania care faceti concurs pentru proiectele publice pe care le aveti. Cum ati adoptat aceasta practica?

GS: Cand faceam cate un proiect, foarte multi au spus, dom’le nu e bine, si atunci am spus, daca nu e bine, haideti sa facem altfel. Cum sa facem? Hai sa-i lasam pe cei care sunt in domeniul respectiv, profesionisti, sa ne spuna ei cum sa facem. Si atunci la proiecte de genul asta facem un concurs, il scoatem pe piata, se inscriu arhitecti, unul sau doi, sau grupati, premiem concursul respectiv. Nu numai locul intai, ci si locul 2, locul 3 pentru ca pana la urma toate trei pot sa fie luate in calcul dintr-un calup mai mare, iar celui care castiga locul intai ii dam sa faca proiectul tehnic, pe baza caruia noi dupa aceea facem ceea ce trebuie.

Reporter: In Brasov, n-am vazut gropi pe strazi, cel putin pe bulevardele mari unde am fost, n-am vazut…

GS: Puteti sa mergeti si-n cartiere…

Reporter: Ce sistem de intretinere a strazilor aveti si cat platiti pentru intretinerea anuala a acestora?

GS: Avem un program multianual pe care l-am gandit cu BERD. Am accesat o finantare, de fapt doua acorduri de finantare cu BERD pentru reabilitarea strazilor din municipiul Brasov, strazi principale si strazi secundare. Si am gandit un proiect amplu, nu doar de pe un an pe altul. daca ne bazam pe bugetul local, nu reuseam niciodata. Acordul de finantare pentru investitii si reparatii s-a intins pe mai multi ani, adica municipalitatea a putut sa faca o licitatie cu suportul BERD-ului, deci BERD-ul ne-a asistat la licitatie si noi am raspuns criteriilor bancii europene. Consultanta a fost asigurata de catre banca. Am facut licitatie pe un anumit numar de strazi, principale si secundare. Creditul se intinde pe o perioada de 13 ani, cu o perioada de gratie de 3 ani de zile, deci un acord foarte bun pentru noi.

Reporter: Deci ati luat creditul asta, ati facut o licitatie…

GS:… am selectat un consortiu de firme, firmele au facut reparatiile si investitiile pe baza proiectelor validate si finantate de catre BERD, cu garantii de buna executie pe ani de zile si atunci cand e de intervenit se intervine in baza garantiilor. Alte strazi le-am inclus intr-un program cu finantare din surse proprii care se deruleaza, practic, similar cu cel de la BERD, numai ca finantarea este din bugetul propriu.

Reporter: Cat costa pe an intretinerea strazilor?

GS: Plafonul evoleaza de la mai mult la mai putin. Ne raportam tot timpul la executia bugetara a anului care a trecut. Daca anul trecut am cheltuit 200 de miliarde de lei vechi, sau 300 sau 400 de miliarde sau 40 de milioane de ron, anul acesta ne propunem la acelasi nivel sa facem la fel, dar alte pachete de strazi, pe care le corelam totdeauna cu retelistii. la fiecare sfarsit de an discutam cu gazul, apa, curentul electric, retelistii in telefonie, Internet, televiziune sau alte retele, sa vedem unde au ei planuri de investitie in ceea ce inseamna schimbarea si armonizarea retelelor ca noi sa ne cuplam cu ei pe tronsoanele de strazi, asa incat pe o strada sa nu mai trebuie sa vina altcineva dupa aceea. Si unde avem noi program de reabilitare sau de investitii in domeniul strazilor, sa solicitam retelistilor sa se plieze ei pe programul nostru. Facem asa o combinata de genul asta, din luna noiembrie incepem discutiile ca pana in februarie sa ne corelam unii cu alti.

Reporter: Spuneti-mi de bani, cat e imprumutul acela de la BERD?

GS: A fost un imprumut de 15 milioane de euro, dupa aceea am prelungit cu inca jumatate, cu inca 7 milioane de euro, deja noi am si rambursat foarte mult din acest credit. Practic aproape jumatate noi l-am si rambursat. E un acord de finantare pe care l-am facut acum cativa ani de zile.

Reporter: Si contractul cu firmele, cu consortiul, pe cati ani este?

GS: Pe 8 ani. In acst fel o firma poate sa se doteze, poate sa faca achizitii in echipamente, utilaje, in resurse umane, isi face o prognoza din acest punct de vedere, cred ca si pentru firma respectiva este bine si pentru beneficiari pentru ca avem pe cine sa luam la intrebari daca e ceva de facut.

Reporter: ..cine a castigat licitatia?

GS: …sunt trei firme practic care lucreaza, Vectra, Eurostrada si Recon.

Reporter: Ce faceti cu cainii? Pana acum cativa ani, Brasovul nu avea problema aceasta cu cainii. Acum oamenii sunt din ce in ce mai nemultumiti

GS: Da, a inceput sa apara si la noi problema aceasta, pentru ca o perioada am gestionat lucrurile astea intr-un anumit mod. Din pacate au inceput si la noi sa apara probleme si din cauza de legislatie, avem un serviciu de gestionare a cainilor fara stapan care tot timpul e chemat la polities a dea declaratii pentru ca sunt asa zisii iubitori de animale care fac reclamatii. Si in loc sa strangem cainii de pe strazi noi stam la politie, sa dam declaratii si nu este bine.

Reporter: Cati caini sunt in momentul de fata in Brasov? Aveti un inventar?

GS: Nu sunt asa de multi, ca am gestionat fenomenul asta. Am deschis si un parteneriat cu o asociatie de profil, Milioane de prieteni, cu care in momentul de fata suntem intr-o discutie avansata sa facem un proiect impreuna, sa construim un adapost. Noi venim cu terenul, iar asociatia sa vina cu finantarea acestui obiectiv in asa fel incat sa getionam problema asta in parteneriat. Iubesc cainii, am caini acasa, insa nu accept si nu agreez sub pretextul asa zisei iubiri de caini sa exageram si sa nu luam in calcul ca acest lucru produce cheltuiala la buget.

Avem si alte necesitati la nivelul municipiului, crese, gradinite sau persoane institutionalizate care sunt fara adpost si unde trebuie sa alocam un anumit procent din buget. Sa dam mai multi bani pentru caini decat pentru copii nu mi se pare in regula. Pe de o parte legea te obliga pe tine ca primar sa previi pericolul de la cainii fara stapan si sa fii responsabil, pe de alta parte sunt surprins ca parlamentarii care strebuie sa dea legi pentru tara asta, din punct de vedere economic, din punct de vedere investitional sau pe alte domenii, s-au lasat angrenati in asa zisa campanie de iubire pentru animale si au dat niste legi, prevederi aberante.

Adica ajung sa stabileasca pe o necesitate a orasului si pe o structura de buget a comunitatii, ce sa facem. Practic ne dau dispozitii cum sa cheltuim noi o componenta din buget pentru un anumit domeniu.

Reporter: Cati bani ati alocat anul acesta pentru caini si cate adaposturi aveti?

GS: Avem un adapost unde platim chirie mii de euro pe luna, unde platim utilitati, salarii, carburanti, medicamente, tranchilizante, logistica care inseamna foarte multi bani. Inseamna cateva miliarde pe an care ar putea sa fie utilizate mult mai bine.

Reporter: D-voastra sunteti pentru eutanasierea cainilor?

GS: Vorbeam de Centrul Istoric. Vin in Centrul Istoric, ne chinuim, amenajam, investim, vin oamenii din strainatate si te trezesti cu cainii care stau si se lungesc pe sub mese, musca sau creeaza probleme. Pana la urma este si o imagine neplacuta. Cainele trebuie sa stea intr-un spatiu destinat animalului. Ce s-ar intampla daca pe strazi am avea si gaini si vaci si oi, ca si ele tot animale sunt? Adica in ce tara traim? Trebuie sa ne lamurim ce vrem.

Cainele este un animal care trebuie sa fie asumat, insusit, ingrijit, sa fie sterilizat, sa fie gestionat de catre cineva. Ce este pe domeniul public, fara stapan, este ca un obiect pe care il gasesti pe strada si trebuie sa-l dezafectezi sau sa-l iei. Daca o comunitatate poate sa gestioneze din punct de vedere financiar problema cainilor fara stapan, sa o faca. Ce este peste puterile comunitatii, sa fie eutanasiati prin metode normale, civilizate, medicale, cu personal de specialitate

Trebuie sa intelegem ca trebuie mai multa preventie, sa se sterilizeze cainii, sa fie campanii si asa zisii iubitori de animale pe care daca-i cauti acasa, in curte nu au niciun caine, sa vina cu solutii. Insa ei tot timpul fac drame intregi din acest punct de vedere si creeaza o strare emotionala astfel incat sa credem ca asta este ultima problema. Desi mor oameni muscati de caine, sunt desfigurati copii, dar din acest punct de vedere nu exista sensibilitate. Si suntem si ipocriti. Vrem sa dezvoltam orasul, discutam de nu stiu ce lucruri, dar noi stam cu cainii pe strazi.

Reporter: Cate blocuri s-au reabilitat termic pana acum, cate aveti in plan sa reabilitati si cu ce bani?

GS: Am avut doua programe. Programul 50, 30, 20 unde am termoizolat pana intr-o suta de blocuri. Avem proiecte elaborate pentru inca 100 de blocuri si am creat un program social la nivelul municipiului Brasov unde, pe baza unor evaluari la fata locului si a unor criterii stabilite de Consiliul Local, am termoizolat noi, in special foste camine de nefamilisti care aratau foarte urat si care aveau si un grad foarte ridicat de pierdere din punct de vedere energetic. Am emis o hotarare de CL prin care, inainte sa apara acea hotarare de Guvern, sau lege i-am scutit pe proprietarii care au facut acest lucru pe cheltuiala lor de taxa de autorizare si impozitul pe locuinta pe o perioada de 5-7 ani. In momentul de fata acest program este blocat. Noi avem si acum de primit bani de la Minsterul Dezvoltarii pentru partea de cofinantare. Nici acum nu am recuperat banii. Pe proiecte europene asteptam un ghid, sa vedem ce se intampla. Din ce stiu eu, se vor lua bani de pe axele de finantare unde nu s-au cheltuit banii si vor fi transferati pe mediu si eficienta energetica. Asa cum va spuneam noi avem 100 de proiecte pregatite pentru a le depune si a accesa banii.

Reporter: Ce se intampla la fosta uzina Tractorul. Din ce am auzit, acolo este un mare proiect imobiliar?

GS: Uzina a fost preluata de catre un fond de investitii care a transferat-o mai departe pentru o alta tranzactie. O parte din fosta uzina Tractorul este utilizabila, sunt in jur de 2000-3000 de angajati in zona respectiva. Majoritatea sunt tineri. Acolo sunt activitati in domeniul IT in mare parte. Este si un centru medical pe fosta platforma si de asemenea am primit la autorizare un proiect de dezvoltare al zonei. Noi am venit cu un drum in zona astfel incat sa existe infrastructura si sa se poata realiza proiectul. Acolo vor fi locuinte, birouri, spatii comerciale, functiuni administrative.

Reporter: Stiu ca aveati un program de reintroducere a scolilor de meserii. Stiu ca la Scoala Profesionala Germana Kronstadt aveati chiar un parteneriat cu firmele din Brasov pentru pregatirea elevilor care studiaza acolo si ulterior integrarea in campul muncii. Intentionati sa mai infiintati astfel de scoli?

GS: Este un exemplu de buna practica care a fost preluat si ma bucur ca la Minister se invoca scoala profesionala Kronstadt facuta de municipiul Brasov in parteneriat cu firmele mari din Brasov. Deocamdata vreau sa o dezvoltam pe aceasta, sa o ducem la maxim fiindca ea a pornit de la un nivel minimal in momentul de fata, in sensul ca acolo elevii fac in primul an terorie mai multa, practica mai putina, in al doile an practica mai multa, teorie mai putina, primesc o bursa de la firma respectiva. Practic elevul primeste in jur de 400 de lei pe luna, se duce la scoala, are un loc de munca asigurat, iar parintii au o problema in minus in familie si o predictibilitate. Incercam sa vedem lucrurile bune si mai putin bune si sa cream meserii care sunt cautate pe piata. Acel lucru nu il facem singuri ci cu firmele. Este foarte important mediul economic care sa absoarba forta de munca si pregatirea profesionala sa fie pe specificul fiecaruia.

Reporter: Care sunt subventiile la incalzire si la transport in Brasov si cat la suta reprezinta din buget?

GS: Pe transport alocam in jur de 35 milioane lei. Biletul este in momentul de fata doi lei, dar pretul real este dublu, deci noi subventionam jumatate. La gigacalorie – 170 de lei se plateste la populatie. Dupa modernizarile pe care le-am facut in reteau de distributie si de productie pretul real a scazut de la 400 lei la circa 230 lei.

Reporter: Cati bani ati investit in sistemul de termoficare in ultimii ani?

GS: Foarte multi. Milioane de euro.

Reporter: Ce parere aveti despre regionalizare? Se va elimina birocratia? Ce se intampla cu institutiile de la nivel judetean? Ce ati discutat cu dl. Dragnea?

GS: Regionalizarea este un lucru bun daca se face cum trebuie. Pe langa regionalizare trebuie sa te gandesti inca la doua lucruri: descentralizare si comasarea unor unitati administrativ teritoriale. Trebuie create principii astfel incat sa se spuna: in Romania o comuna nu poate avea mai putin de 5.000 de locuitori ca sa se sustina, un oras un plafon de 10.000 de locuitori, un municipiu peste cateva zeci de mii de locuitori. Si atunci, automat, discuti de functionarea unei unitati administrativ teritoriale in bune conditii, sa-si sustina macar cheltuielile de functionare. Astazi, in Romania sunt comune care nu au bani sa-si plateasca nici macar proprii angajati, dar sunt comune. Nu este in regula. Trebuie facut in asa fel incat sa se adune in jurul unui centru de comuna mai multe localitati care sa genereze dezvoltare. Regionalizarea trebuie facuta in asa fel incat sa mareasca absortia fondurilor si sa genereze proiecte de dezvoltare cu un impact cat mai mare, sa reduca birocratia si sa eficientizeze activitatea institutiilor. Nu stiu ce se intampla cu institutiile judetene, doar ce aud si eu din spatiul public. Alte tari au facut regionalizarea in cativa ani. Noi vrem sa o facem mai repede si nu stiu daca este bine. Trebuie facut un plan. Uite asa vom face lucrurile din anul cutare, in felul asta ne vom reorganiza. Guvernul si Parlamentul trebuie sa modifice toate actele normative care acum au un impact asupra localitatilor. Sau sa spuna ca se face regionalizarea in etape si sa spuna clar ce se face la fiecare etapa.

Reporter: Credeti in debirocratizarea adusa de regionalizare sau va aparea un nivel in plus la care sa va duceti?

GS: Depinte cum se face. Poti crea mai multe bariere sau le poti elimina. Nu sunt eu in masura spun asta. Astept sa se discute, sa nu facem o regionalizare politica ci una pentru dezvoltarea Romaniei.

Reporter: Ce se intampla cu Aeroportul din Brasov?

GS: Se lucreaza, suntem in stadiu avansat. Anul acesta daca finalizam pista, vom discuta de dotarea cu echipamente si logistica specifica acestui loc.Dupa aceea discutam de terminal, care va fi ultima etapa.

Reporter: Ce capacitate va avea?

GS: Eu vreau sa aiba o capacitate cat mai mare. Dar sa fim sinceri, aeroportul nu este o afacere. Va genera o cheltuiala care va trebui finantata de comunitate intr-o prima etapa. Vorbim dupa aceea de un management care va trebui sa eficientizeze o activitate care macar sa-si scoata cheltuielile.

Reporter: Aveti bani pentru faza a doua, adica pentru echiparea aeroportului si a terminalului?

GS: Este bine ca se deruleaza lucrurile etapizat. Prima etapa – amplasament, teren si pista. Dupa, dotarea cu aparatura logistica necesara. Si terminalul la final. Proiectul a fost initial 100 de milioane de euro. Eu am spus de la inceput ca este foarte mare, mult peste puterile noastre si ca lucrurile trebuie facute etapizat. Ma bucur ca se face cum am spus. Pista costa 15 milioane de euro, iar pentru etapa a doua inca 10 milioane de euro.

Reporter: Cate piste pentru bicicleta sunt in oras si cate mai intentionati sa faceti?

GS: Teoretic kilometri de pista sunt multi, practic unii nu sunt functionali din cauza soferilor ca nu respecta regulile si parcheaza acolo. Noi am facut circa 20 de km de pista pentru bicicleta. Incercam sa gandim un proiect de piste pentru biciclete in afara orasului, catre Darste, Brasov, in zone neafectate de traficul rutier, ca pistele sa fie utilizabile. In rest putem sa facem ca la Bucuresti, piste care sa nu fie utilizabile.

Reporter: Ce intentionati sa faceti pentru imbunatatirea transportului in comun? Stiu ca au fost si niste greve ale angajatilor Regiei, nemultumiti de salarii.

GS: Nu am vazut nicio greva. Greva trebuie sa parcurga niste proceduri legale. Nu poti sa te duci la munca si sa spui ca nu vrei sa muncesti. Procesul de derulare a unui protest este stabilit de lege. A fost o actiune spontana care a fost foarte bine gestionata de liderii de sindicat. Ei au vrut sa creeze o presiune asupra noastra, ca sa marim salariile. Ori, salariile din sistemul bugetar trebuie sa se incadreze in plafonul de salarii aferent anului trecut. Daca am putea sa le marim, am face asta cu placere. Cum spuneam, la transport avem subventie foarte mare si avem proiecte. Am finantat printr-un acord cu BERD-ul – 15 milioane de euro-achizitionarea de masini, autobuze. Avem pe proiecte europene sistemul de tiketing si modernizarea capetelor de linie. Avem un proiect de transformare a RAT-ului in operator regional care sa deserveasca toate localitatile din zona metropolitana. Proiect care va genera locuri de munca, investitii. Aducem localitati din zona metropolitana in operatorul regional RAT sa cofinanteze si sa devina coproprietari. Selectam in momentul de fata o noua echipa de management care va pune ordine in activitatile interne. Poate trebuie schimbata grila de salarizare, poate trebuie facuta o restructurare. O sa vedem ce ne spune noua echipa de management in maxim doua saptamani.

Reporter: Aveti un sistem foarte bun de management al parcarilor publice. Cum functioneaza acest sistem, ce venituri aduce si ce parcari publice intentionati sa mai construiti?

GS: In toate cartierele am facut un studiu sa vedem care este gradul de motorizare. Avem zone aglomerate unde gradul de motorizare este doua-trei masini pe familie. Avem zone unde este o masina pe familie. Am facut planul si sistematizarea in toate cartierele astfel incat sa asiguram ce este necesar: un loc de joaca, locuri pentru containerele de gunoi, alei de acces la bloc, trotuare, carosabil si locuri de parcare. Am incercat sa le imbinam pe toate si acolo unde am reusit sa stabilim cu asociatiile de proprietari, am creat locuri de parcare pe langa cele existente, le-am inventariat, le-am marcat si le-am inchiriat. Acolo unde vecinii s-au inteles a fost in regula. Incasam bani in fiecare an. Unde nu s-au inteles, am facut licitatie, vecinii s-au concurat intre ei si in felul acesta am adus bani in plus la buget.

In centru este zona cu problema cea mai mare. Daca am rezolvat problema in cartiere, in centru incercam sa facem doua parcari care sa inghita practic toate aceste masini. In zona Spitalului Militar, la magazinul Star avem un proiect cu finantare europeana de 6 milioane de euro – 400 de locuri de parcare. In spatele Bibliotecii Judetene avem iarasi un proiect de parcare subterana cu 400 de locuri.

Reporter: Cat costa parcarea in centru? Cum poti plati? Ce patesti daca nu platesti?

GS: Toti politistii locali sunt imputerniciti sa aplice amenzi celor care parcheaza fara sa plateasca. De asemenea, noi am concesionat acest serviciu unei firme, i-am dat un numar de locuri de parcare, iar firma respectiva, din tariful care se aplica pe locul de parcare, trebuie sa dea o cota Primariei. Prima data dadeau 20%. Acum am marit redeventa. Nu ne intereseaza daca firma isi gestioneaza activitatea intr-un fel sau altul, ma intereseaza ca aferent numarului de locuri de parcare trebuie sa incasez de la firma atatia bani. Am mers pe ideea urmatoare, mai bine sa luam bani mai putini de la mai multi, decat multi de la mai putini. Asa am facut si cu domeniul skiabil de la Poiana Brasov. Este cel mai mic tarif pe domeniul skiabil din Romania. S-a demonstrat iarna trecuta ca, in weekend, am avut zeci de mii de treceri la turnicheti daca am tinut pretul jos.

Reporter: Cate strazi fara apa si canal si neasfaltate mai aveti in oras?

GS: Discutam de zona Stupini care este un cartier in zona periurbana, cu activitate mai mult agricolacu crescatori de legume si animale. Acum implementam acolo un program de apa si canalizare. Acolo sunt strazi multe neasfaltate. Zona aceasta se va rezolva in urmatoarea perioada. In rest nu mai avem zone cu probleme.

Reporter: Ce buget si ce populatie are municipiul Brasov?

GS: Populatia municipiului Brasov este in jur de 276.000 de locuitori, iar bugetul este 630 de milioane lei, din care venitul propriu 179 milioane lei. Restul sunt cotele defalcate si venituri din alte surse.

Reporter:Ce fonduri europene a accesat Brasovul si ce proiecte pe fonduri europene aveti in prezent in derulare?

GS: Avem 20 de proiecte, pe diferite axe, in jur de 103 milioane de euro, din care cofinantarea municipiului Brasov este de 24 de milioane de euro. 80 de milioane sunt din fondurile europene pe Programul Operational Regional. Aici putem sa defalcam pe axe, pe infrastructura, social, turism, mediu, cultural. Toate acestea corelate ne dau aceasta suma. Avem cinci proiecte finalizate din cele 20, 13 proiecte sunt in implementare si alte doua sunt in momentul de fata in evaluare. Pe planul general de dezvoltare noi suntem, ca pol de crestere declarat, cu proiecte depuse peste suta la suta din suma alocata pe planul regional de dezvoltare. Mai complicat e cu rambursarile si cu banii care trebuie sa se intoarca din aceste proiecte. La sfarsitul anului am avut un blocaj din cauza faptului ca am avut aceste rambursari blocate, a trebuit sa finantam din surse proprii, a trebuit sa taiem din alta parte ca sa achitam aceste lucrari, ca sa nu blocam firmele, constructorii, care la randul lor aveau furnizori.

Reporter: Cati bani trebuia sa primiti si nu ati primit pentru programele derulate pe fonduri europene?

GS: De exemplu, pe infrastructura au fost miliarde de lei (vechi – n.red.) care nu au fost decontate pana la sfarsitul anului trecut si la finalul anului a trebuit sa diminuam din alta parte, la alte capitole, din necesitati proprii, sa achitam din surse proprii acesti bani. Asa cum se face si in momentul de fata. Aceasta regula trebuie schimbata, pentru ca sunt foarte multe comunitati care nu au posibilitatea sa achite din sursa proprie, sa-si creeze acel fond de dezvoltare si e pacat ca se pierd si bani europeni si nici proiectul nu avanseaza. Nu am acum o suma fixa, dar in orice caz ne-a creat un blocaj destul de mare la sfarsitul anului. Mai rau este pe un alt proiect – ocolitoarea municipiului Brasov in regim de autostrada – care e pe POR Transport, care a fost blocat si care am inteles ca de o saptamana s-a deblocat. S-au facut lucrarile, dar nu s-au platit, iar constructorul este intr-o mare problema acum.

Reporter: In afara de POR, pe ce alte programe ati mai accesat fonduri europene?

GS: Pe componenta sociala, de exemplu, avem un centru multifunctional de servicii sociale, avem transformarea unor cladiri in locuinte sociale. Mai avem pe educatie dezvoltarea si modernizarea unui liceu, – Colegiul Tehnic Remus Radulet- care isi propune sa pregateasca elevi sa aiba gradinita, scoala si o componenta profesionala la final, care sa genereze locuri de munca, cu meserii intr-un anumit domeniu. Finantarea se refera la modernizarea laboratoarelor, a dotarilor interne ale colegiului astfel incat un copil sa poata sa iasa cu o meserie din acel colegiu si sa-si gaseasca foarte usor un loc de munca. De asemenea, pe turism, avem amenajarea unor zone din centrul orasului, in zona turistica. Pe componenta culturala, socio-culturala, avem transformarea unor obiective care au avut o anumita destinatie inainte, in centre culturale, Filarmonica Brasov. De asemenea, avem si programe locale sau guvernamentale sau ministeriale cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Educatiei pentru construirea unor crese, cu finantare de la Banca Europeana de Investitii.

Reporter: In total, cati bani sunt pe toate programele?

GS: V-am spus ca pe PID avem cele 103 milioane de euro, dar mai avem un complex cresa-gradinita de exemplu, cu co-finantare de la banca Europeana de 2 milioane jumatate de euro. Avem cu fondul de mediu, pentru gradina zoologica, cu Ministerul Mediului, alte 30 de milioane de roni. Parcuri, parcul Noua, aleea de sub Tampa, parcul Tractorul.

Reporter: Ce grad de indatorare are primaria? Aveti arierate?

GS: Nu avem arierate, nu stiu daca e bine sau e rau. Daca aveam arierate, Guvernul actual, din cate am vazut eu, ca si alte Guverne, i-a stimulat pe cei care au arierate si le da bani ca sa-si achite datoriile si nu ii stimuleaza pe cei care sunt responsabili si nu au arierate, au si taxele si impozitele colectate intr-un grad foarte mare. Noi, de exemplu, avem 97% gradul de colectare la nivelul municipiului Brasov si cu un plafon de taxe si impozite destul de consistent. Nu avem arierate. Altii care au gradul de colectare redus, in jur de poate 40-50% si au si impozite mici, ca vor sa fie populisti, fac si datorii, iar Guvernul le da bani. Nu e bine, pentru ca aici ar trebui facuta o ierarhizare sau o analiza: daca esti responsabil si ai gradul de colectare ridicat, ar trebui sa fii stimulat si guvernul sa te sprijine in ce inseamna investitii si cofinantari pe proiecte de dezvoltare. Pentru ca un proiect de dezvoltare genereaza locuri de munca, dezvoltare economica, urbanistica sau pe alte componente, de educatie, social, cultural.

Gradul de indatorare este undeva la 7%. In momentul de fata avem in discutie un acord de finantare cu BERD, cu BCR-ul pentru proiecte de infrastructura sau pentru cofinantarea unor proiecte. De exemplu, pentru transport si pentru infrastructura in domeniul termic suntem acum intr-o discutie cu BERD, un imprumut de 12 milioane de euro, reabilitare retea de transport principal si distributie si contorizare.

Reporter: Ce companii importante isi desfasoara activitatea in Brasov? Cati bani aduc ele la bugetul local si daca oferiti facilitati sau aveti discutii sa vina alte companii importante, mai ales in industria auto, in Brasov?

GS: Eu as vrea sa abordam discutia in urmatorul fel: nu numai in Brasov, in jurul municipiului Brasov, pentru ca municipiul Brasov ca suprafata are un grad de acoperire foarte mare ca activitati din acest punct de vedere. Totdeauna am discutat mai ales de zona metropolitana Brasov – Brasovul este presedintele acestei zone metropolitane si este asociat cu inca 14 localitati din judet.

Din totalul judetului Brasov ca numar de populatie discutam de un procent de 75% populatie, deci in jur de patru sute si ceva de mii de locuitori. Va dau un exemplu, firma Continental care deruleaza o investitie de 40 de milioane la Ghimbav. Sigur ca atunci cand a venit la Brasov am discutat, am identificat solutii, dar ne-am orientat undeva in imediata vecinatate a Brasovului, ca locatie. Aici s-au creat 500 de locuri de munca, dintre 90% dintre angajati vor fi din municipiul Brasov.

Sigur, cu un ochi plang, cu unul sunt multumit, ca sa zic asa. Muncitorii sunt din municipiul Brasov, dar taxele si impozitele le ia orasul Ghimbav. Decat sa se duca in alt judet, mai bine sa fie aici. Mai avem Aerotech, care este grupul EADS, franco-german, investitie de zeci de milioane de euro la Ghimbav, unde se fabrica componente pentru avioane Airbus. La fel, noi am discutat, aici a avut un rol si guvernul, Ministerul Economiei, Presedintia, Primul Minisitru, ma refer la guvernul trecut, am facut in asa fel incat acest grup franco-german sa fie sprijinit aici la Brasov. La fel, muncitorii care lucreaza acolo sunt din Brasov, dar firma este pe teritoriul administrativ al orasului Ghimbav.

Acolo este o investitie care se deruleaza in 2-3 etape, in jur de 700 de locuri de munca din cate stiu eu in momentul de fata. Discutam de INA Schaeffler care este un colos, 3000 de angajati. Practic au fost absorbiti cei care au lucrat in fosta uzina Rulmentul sau in alte uzine de pe raza municipiului Brasov. E pe teritoriul comunei Cristian, pentru ca noi suntem aici la 10 metri unii de altii . La fel, forta de munca este din municipiul Brasov, dar INA Schaeffler este administrativ pe raza comunei Cristian. Discutam de Losan, compania spaniola care este in interiorul municipiului Brasov, discutam de Autoliv, compania suedeza care isi extinde acum infrastructura cu inca o capacitate la Brasov si una la Sf. Gheorghe. Se mai creeaza inca o mie de locuri de munca. Discutam de Siemens, de Eurofarm, discutam de Stabilus, deci multe companii care sunt la Brasov si care practic reprezinta un motor in ceea ce inseamna dezvoltarea economica a Brasovului. Prech Hutchinson, Duvenbeck in transporturi, care produce componente pentru Mercedes. Cei care au Mercedes in lume sa stie ca volanul este facut aici la Brasov.

Reporter: Si in ceea ce priveste investitiile noi? Cu cine discutati…

GS: Discutii sunt tot timpul. Discutam de ceea ce inseamna domeniul IT, soft, sunt banci, sunt companii, sunt firme care au si ele strategia lor si care mi-au spus ca ar fi bine sa nu comentam prea mult pe tema asta, pentru ca afla cei unde sunt acum si o sa aiba probleme de relocare.

Reporter: Cam cati bani ar urma sa fie investiti, din ce stiti dvs, in urmatorii ani?

GS: V-am dat un exemplu mai inainte, grupul Continental care face o investitie de 40 de milioane in ceea ce inseamna o fabrica aici. Fiecare isi face o strategie. Discutam de multe zeci de milioane de euro care vor veni aici, care se vor dezvolta aici. Daca aeroportul va fi gata intr-un termen rezonabil de un an – doi, la Brasov va fi o explozie din punct de vedere economic.