Joaca de-a Dumnezeu: alba-neagra cu taranii care vand branza in piete

Documente:
	Ce crede un producator despre normele care-l arunca afara din piata (16.01.2007) MP3

Cum ar fi daca astazi ati fi anuntat ca peste trei zile veti ramane fara fara loc de munca sau fara afacere? Ca tot ce ati construit de-a lungul timpului va disparea in cateva zile, dintr-o simpla miscare de condei? Cu aceasta situatie se confrunta micii producatori romani de alimente. Printre ei, tarancile care vand branza in Piata Norilor din Bucuresti, de mai bine de 20 de ani.

Tanti Stela vinde de 20 de ani branza in Bucuresti

Foto: HotNews.ro

Motivul – un ordin de la Ministerul Agriculturii, care – in numele normelor UE – le interzice sa mai vanda ca pana acum. Marti, cu cateva zile inainte de intrarea in vigoare, Ministerul Agriculturii s-a razgandit si le-a mai dat sase luni de gratie.

„Oi cu urechelnite in ureche”

Tanti Stela si Tanti Vasilica lucreaza de 20 de ani intr-o piata bucuresteana. Vand mai bine de 15 tone de branza anual, au o hala micuta din termopan, construita cu banii lor, apa calda si curatenie ca-n farmacie.

Stela e din Giurgiu, face naveta in fiecare zi de 20 de ani. La 7 dimineata e in Bucuresti, isi vinde branza, iar seara se intoarce la cele 600 de oi si cele 23 de vaci pe care le are in gospodarie.

Si-a luat cotele de lapte, si-a inregistrat la primarie toate animalele si toate au acum „urechelnite” de identificare.

Are un baiat de 20 de ani, printre putinii de varsta lui care a ramas in sat. A terminat un liceu cu specific zootehnic si nu are de gand sa plece din satul natal.

Familia Stelei traieste exclusiv de pe urma animalelor: ei lucreaza pamantul pentru a-si hrani oile si vacile, ei le mulg, ei fac branza, pe care tot ei o transporta si o vand la Bucuresti. De pe urma oilor se aleg numai cu laptele. Lana nu se mai vinde de ani de zile.

Cele doua femei nu mai stiu ce sa faca

Foto: HotNews.ro

„Am sute de kilograme de lana pe care nu o cumpara nimeni. Am sa o arunc pana la urma”, spune taranca din Giurgiu. „Pai ce sa faci cu ea? Toata lumea merge le 38 de mii”, intervine tanti Vasilica in discutie.

O intreb nedumerit ce inseamna 38 de mii. Aflu ca sunt magazinele care vand nimicuri la pret fix – 38 de mii. „Isi iau nadragi si izmene facute din plastic”, ma lamureste definitv femeia.

Stela e tipul de taran mandru de munca lui, plina de bun simt.

“Nu ai cum sa fii taran adevarat daca nu stai cu animalele tale. Eu seara ma duc in camera unde fac branza si ascult cum picura zeru’ in putini. Dar vreau sa va zic ca am pornit de la o cateva oi si o vaca si am tot ce-mi trebuie. Tot ce am facut e facut cu mana mea, fara ajutor de la nimeni”, spune femeia.

Are tot ce-i trebuie. Problema e ca sunt altii care nu o lasa sa-si vada de treaba.

Umbla de saptamani in sir la Directia Agricola Giurgiu si nimeni nu e in stare sa-i spuna cum sa-si modernizeze grajdurile. Spune ca are bani sa-si faca un grajd “de care vor europenii”, insa giurgiuvenii nu sunt in stare sa-i dea o hartie pe care sa scrie negru pe alb ce are de facut.

Si-a cumparat mulgatoare si se uita la ea. Nu stie cum si mai ales unde s-o monteze, nici o autoritate – cel putin la nivelul judetului Giurgiu – nu e in stare sa-i spuna nimic.

Spune ca din mometul in care a aflat ca nu isi va mai putea produsele, pe ulitele satului au aparut “samsarii de lapte”. Sunt trimisii fabricilor de branza care colecteaza laptele de la tarani, pentru care platesc maximum saizeci de bani pe litru. “Decat sa le vand astora mai bine il arunc la hazna”, spune femeia cu naduf.

Stela si Vasilica reloaded

Marti la amiaza, femeile erau catranite. Incepand cu data de 18 ianuarie urmau sa fie date afara din piata. Vestea au primit-o vineri, 12 ianuarie, iar marti, 16 ianuarie, mai marii agriculturii romanesti au stabilit o amanare cu sase luni a acestei decizii.

Le-am dat vestea, dar nu au crezut-o. Si-au sunat barbatii, care nu stiau nici ei nimic. Daca ei nu stiau inseamna ca nu e adevarat.

Am sunat la Ministrerul Agriculturii de fata cu ele, functionarii de acolo au confirmat. M-au pupat si mi-au urat sanatate.

Cel putin sase luni de zile vom mai putea manca branza adevarata, vom putea manca iaurt natural, fara sufixul -ino, si vom putea bea lapte care nu expira in 2009.

Ministerul Agriculturii confirma amanarea

Marti, 16 ianuarie 2007, a avut loc o intalnire intre ministrul Agriculturii si presedintele si vicepresedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare, subiectul principal al discutiei fiind ordinul 301/2006 emis de ANSVSA, ordin care punea taranii in imposibilitatea de a-si vinde produsele in piete.

In urma dezbaterilor, s-a convenit ca ANSVSA sa dispuna o derogare de la ordinul 301/2006 pe o perioada de sase luni. Derogarea va oferi posibilitatea producatorilor sa se puna la punct cu normele sanitar-veterinare prevazute in ordinul 301/2006 privind vanzarea directa a produselor primare.