Jocurile de culise din Consiliul Superior al Magistraturii, un nou episod. Alegeri pentru funcția de președinte, cu un singur candidat, venit de 4 luni în CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își alege un nou președinte, demers eșuat la finalul anului trecut, când judecătorul Bogdan Mateescu, președinte al CSM în 2021 s-a autopropus și a rămas interimar la șefia instituției, deși mandatul i-a expirat din 6 ianuarie. Alegerile de joi au un singur candidat – judecătorul Marian Budă, venit în CSM abia la începutul acestui an, pe restul de mandat al unei judecătoare care s-a pensionat.
CSM ar fi trebuit să își aleagă la finalul anului trecut noul președinte cu un mandat de un an, în 2022, însă ambele candidaturi – ale judecătoarelor Andrea Chiș și Gabriela Baltag – au fost respinse. Președintele CSM din mandatul 2021 Bogdan Mateescu s-a autopropus, iar plenul a votat, în 16 decembrie, ca el să ocupe funcția interimar și după 6 ianuarie, când i-a expirat mandatul, până la organizarea unui nou tur de alegeri.
În 11 ianuarie, CSM a avut prima ședință de plen din acest an pentru vacantarea postului judecătoarei Mariana Ghena de la instanța supremă, care s-a pensionat în decembrie, la 57 de ani, cu un an înainte de expirarea mandatului de 5 ani în CSM și pentru desemnarea în locul acesteia a judecătorului Marian Budă de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Surse judiciare declarau atunci pentru HotNews.ro planul era ca Buda să fie ales în funcția de președinte pentru acest an.
Acum, la patru luni de la acel moment, au loc alegeri pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar unicul candidat este judecătorul Marian Budă.
În mod uzual, candidatul la conducerea Consiliului le prezintă membrilor CSM, înaintea ședinței de alegeri, planul de management cu care candidează. Aceast lucru nu s-a întâmplat însă și în cazul candidaturii lui Budă, membrii CSM fiind informați luni că Budă va candida, fără a vedea vreun plan managerial al acestuia, au declarat pentru HotNews.ro surse din instituție.
O situație similară a mai fost în cazul candidaturii judecătoarei Lia Savonea, care și-a prezentat planul de management abia în ședința în care a fost aleasă președinte al CSM, pentru anul 2019. Savonea a fost unul dintre cei mai contestați președinți ai Consiliului Superior al Magistraturii, fiind în continuare un membru extrem de influent în CSM, care a reușit să adune în jurul ei o majoritate.
Cine este Marian Budă
Judecătorul Marian Budă vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a fost numit șef al Secției a II-a Civile al ICCJ în ianuarie 2020, pentru un mandat de 3 ani, de către Secția de judecători din CSM controlată de judecătoarea Lia Savonea.
Ședința CSM din ianuarie în care Marian Budă urma să fie numit în locul Marianei Ghena a fost boicotată de şapte membri ai Consiliului – judecătorii Andreea Chiş, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Bălan şi procurorii Tatiana Toader, Cristian Ban şi Florin Deac – astfel că președintele interimar al CSM, Bogdan Mateescu, a cerut Senatului să valideze mandatul noului membru. În 17 ianuarie, Senatul s-a reunit în sesiune extraordinară și a validat numirea judecătorului ca membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.
Cei 7 judecători și procurori au reclamat, de fapt, că ședințele sunt conduse de „un președinte nelegitim”, Bogdan Mateescu, ceea ce „lovește de nulitate orice hotărâre a Consiliului adoptată în aceste condiții”.
Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice și fost membru CSM din partea societății civile, ridică problema legalității candidaturii lui Budă, în condițiile în care acesta este membru interimar al Consiliului. Ea arată că judecătorul interimar are un mandat limitat în calitatea sa de membru CSM, exercitând această funcție până la desemnarea prin intermediul alegerilor la Înalta Curte de Casație și Justiție a reprezentantului ales de către această instanță, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel că Budă exercită un mandat interimar.
Cum a reușit Bogdan Mateescu să rămână șef la CSM
În tot acest timp, Bogdan Mateescu a reușit să rămână la conducerea CSM, în calitate de președinte interimar, deși mandatul i-a expirat în luna ianuarie. Interimatul său a fost contestat de către judecătorii Andreea Chiş, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Mihai Bălan şi procurorii Tatiana Toader, Cristian Ban şi Florin Deac, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Pitești.
Bogdan Mateescu a cerut, în numele CSM, strămutarea procesului, iar în acestă săptămână instanța supremă a decis ca dosarul să fie mutat de la Curtea de Apel Piteşti la Curtea de Apel Alba Iulia, condusă de un judecător considerat apropiat de gruparea Savonea, majoritară în CSM.
În cererea de strămutare a procesului, CSM susține că „este de notorietate poziţia publică critică manifestată de o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti la adresa activităţii şi măsurilor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii”. „De asemenea, este de notorietate şi faptul că o parte dintre judecătorii Curţii de Apel Piteşti au susţinut numeroase demersuri iniţiate de asociaţiile profesionale ale magistraţilor (Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”), asociaţii care contestă în mod frecvent actele decizionale ale Consiliului”, arată CSM.
Curtea de Apel Pitești se numără printre cele câteva instanțe din România care au sesizat Curtea de Justiţie a UE cu privire la modificările aduse de PSD legilor justiţiei,
INTERVIURILE HotNews.ro