Jurnalista Emilia Șercan câștigă în primă instanţă procesul intentat MApN pentru refuzul de a furniza informații de interes public pe motiv de GDPR

Jurnalista Emilia Șercan, de la publicația PressOne, anunță pe pagina sa de Facebook că a câștigat luni, pe fond, procesul cu Ministerul Apărării, în dosarul deschis după ce instituția i-a refuzat accesul la informații de interes public invocând Regulamentul european pentru protecția datelor personale (GDPR).

E „o premieră în România: primul proces deschis pe refuz de acces la informații de interes public pe motiv de GDPR și primul proces câștigat. Probabil este și primul proces din Uniunea Europeană”, a scris Emilia Șercan.

Ea subliniază totodată că în GDPR sunt prevăzute derogări și exonerări exprese atunci când este vorba despre prelucrarea de date efectuată în scopuri jurnalistice, chiar dacă „instituțiile statului se folosesc în mod sistematic și abuziv de prevederile lui încă de la intrarea în vigoare pentru a refuza accesul ziariștilor la informații de interes public”.

Ce a scris Emilia Șercan, luni seară, pe pagina sa de Facebook:

„Am câștigat, azi, procesul cu Ministerul Apărării în dosarul deschis după ce mi-a fost refuzat accesul la informații de interes public pe motiv de GDPR (Regulamentul European pentru protecția datelor personale). Meritul este al aprigei Elenina Nicuț, care a făcut o bijuterie de acțiune și niște bijuterii de întâmpinări și susțineri.

Cu acest proces, în care am fost sprijinită de PressOne, se înregistrează o premieră în România: este primul proces deschis pe refuz de acces la informații de interes public pe motiv de GDPR și primul proces câștigat. Probabil este și primul proces din Uniunea Europeană. Îndrăznesc să spun asta pentru că a fost deschis la începutul lunii august, la doar două luni și două săptămâni după intrarea GDPR în vigoare.

Pe scurt, am cerut de la MApN să îmi dea numele generalilor din armata română care au obținut acest grad în baza titlului de doctor – există o prevedere în acest sens în Ghidul carierei militare. MApN mi-a trimis răspunsul cu refuzul la cerere la vreo lună și ceva după intrarea GDPR în vigoare, invocând faptul că nu îmi pot furniza informațiile pentru că Regulamentul nu mai permite prelucrarea de date personale.

Totuși, în GDPR există un articol (85) care prevede derogări și exonerări exprese de la dispozițiile din Regulament atunci când este vorba despre prelucrarea de date efectuată în scopuri jurnalistice. Acest proces câștigat, deocamdată pe fond, îmi arată că GDPR-ul nu este Bau-Bau, deși instituțiile statului se folosesc în mod sistematic și abuziv de prevederile lui încă de la intrarea în vigoare pentru a refuza accesul ziariștilor la informații de interes public.

Și mai îmi arată ceva acest proces: toți ziariștii care primesc refuzuri de la instituții pe solicitări de informații publice ar trebui fie încurajați să le cheme în judecată. Da, știu că nu e simplu, și, da, știu că e vorba despre timp, bani și susținere, însă zilele astea libertatea de exprimare a ajuns să fie exact atât de multă cât noi suntem dispuși să luptăm.

Și un ultim lucru: GDPR este pentru protejarea datelor cetățenilor obișnuiți, nu pentru protejarea celor care sunt în funcții publice și care sunt plătiți din bani publici. Ăsta este lucrul în care m-am încăpățânat teribil de tare să cred și de aici a venit îndârjirea mea de a nu accepta un refuz total atunci când am văzut răspunsul MApN.”