L​a Strasbourg se impune din nou un prag electoral impotriva populistilor si un for care sa-i demaste

Alegerile pentru Parlamentul European au aratat: cetatenii europeni se intereseaza de proiectul european. Campania electorala la care, pentru prima oara, au concurat candidati de varf ai celor doua mari familii politice europene, a dus la o mobilizare a cetatenilor europeni. Cresterea semnificativa a prezentei alegatorilor la urne in unele state membre – in Germania cu aproape cinci la suta – marcheaza o schimbare de tendinta. In Uniunea Europeana, luata in ansamblu, participarea la vot s-a stabilizat dupa decenii de declin continuu.

Familiile politice democratice din Europa si noua componenta a Parlamentului dispun de majoritati clare. Noul Parlament este capabil sa actioneze si sa decida. Experientele facute de-a lungul ultimei perioade electorale arata ca, in ciuda competitiei politice, democratii europeni din Parlamentul European – social-democrati, conservatori, liberali si verzi – impreuna cu Consiliul si Comisia doresc si pot sa puna Europa in miscare si s-o configureze in sens politic.

Exista insa si evolutii critice care nu trebuie trecute cu vederea: sunt profund preocupat de faptul ca in noua componenta a Parlamentului si-au gasit locul atat de multi deputati de extrema dreapta. Aproape zece la suta din mandatele din peste zece state europene au fost cucerite de partide care, in mod fatis, se impotrivesc liberei circulatii si drepturilor minoritatilor. Partidele populiste care resping drumul integrarii europene au primit mai multe mandate decat oricand. In unele state, fortele extremiste au intrat in Parlamentul European din postura de partid mare sau chiar de cel mai mare partid din tara respectiva. Dupa data de 25 mai, undele de soc declansate de aceste rezultate se resimt in toata Europa.

Dupa ce Curtea Constitutionala germana a dispus inlaturarea oricaror praguri electorale, in Germania micro-partide fara program politic serios au intrat in Parlamentul European. Or, activitatea parlamentara impotriva rezistentei extremistilor si populistilor nu este inlesnita de aceasta sumedenie de micro-grupari.

Motivele succesului electoral al partidelor xenofobe sunt de multipla natura si se deosebesc de la o tara la alta. Cu siguranta si efectele profundei crize economico-financiare, care au afectat in special sudul Europei, au jucat un rol corespunzator. In aceste tari, pentru multi, in mod deosebit pentru tineret, Europa nu mai este perceputa drept o promisiune pentru o viata mai buna, ci mai degraba ca o amenintare. Somajul, care in unele tari a crescut in mod drastic, pentru unii lasa loc de indoieli fata de ordinea politica existenta si-i determina sa aleaga partide eurosceptice si chiar extremiste.

Momentele cele mai dure ale crizei sunt depasite. Peste tot pot fi identificate primele semne firave ale relansarii si cresterii economice. A sosit momentul ca in Europa sa tinem seama de asteptarile indreptatite ale cetatenilor si sa depunem toate eforturile pentru a stimula cresterea economica, pentru a crea locuri de munca si pentru a oferi oamenilor o perspectiva. Este un fapt pozitiv ca in aceasta privinta gasim unanimitate in Europa. Presedintele desemnat al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a primit un mandat puternic din partea statelor membre si din partea Parlamentului European pentru promovarea cresterii economice si pentru crearea locurilor de munca.

Daca vom avea succes, vom curma cu siguranta avantul partidelor extremiste. Ceea ce nu este insa suficient: trebuie sa-i infruntam si in sanul Parlamentului European pe populisti si pe extremisti si sa le aratam unde sunt limitele lor. In Parlamentul European – in plen, in comisii si in public – iesirile xenofobe, rasiste si antisemite trebuie sa fie respinse cu toate hotararea.

Dupa opinia mea, infiintarea in Parlamentul European a unei comisii impotriva rasismului si antisemitismului ar fi cel mai corect raspuns la extremismul de stanga si de dreapta. Acolo ar fi forul cel mai potrivit pentru a se ocupa nu doar sporadic ci cu regularitate de provocarile xenofobiei, antisemitismului si extremismului care sfideaza ordinea europeana de valori si pentru a da raspunsuri clare.

De asemenea, pledez si pentru introducerea unui prag minim de reprezentare in Parlamentul European, valabil peste tot in Europa, deoarece nu pot sa inteleg cum prezenta unor micro-partide, care lupta de regula doar pentru o singura tema, poate sa sporeasca reprezentativitatea spectrului politic al unei tari. In multe tari exista un prag national de reprezentare in Parlamentul European. Ar fi un pas important, daca am reusi sa gasim aici o reglementare unitara pentru Uniunea Europeana.

In asa fel putem sa consolidam democratia europeana si legitimitatea Parlamentului European. Pentru urmatorii ani, lupta impotriva xenofobiei si rasismului, lupta pentru deschidere si pentru dialog fac parte din sarcinile importante ale politicii europene. Miza este apararea valorilor noastre fundamentale in Europa: respectarea demnitatii umane, libertatii, egalitatii, democratiei si protectia minoritatilor.