„La un an de la emigrarea în Barcelona, inima mea bate încă în România”
- Mihaela Tudorică
„La un an de la mutare, am revenit în România pentru un concediu. Am văzut mai clar acum diferențele între cele două țări”, povestește Mihaela Tudorică, o româncă, fostă jurnalistă, care a ales să se mute în Spania, alături de soț și copil. Mai jos, mărturiile Mihaelei la un an de când s-a mutat.
Am făcut aproape un an de când suntem în Spania, în aventura noastră de emigrare cu tot cu copilul după noi de această dată. Menționez, pentru cei care nu au citit și celelalte episoade, că suntem la a doua tentativă de emigrare. Prima a fost în Olanda, când eram un cuplu fără copii.
Cum luna august este luna concediilor în Barcelona și cum nu prea avem cu cine să lăsăm copilul în această perioadă, cât noi lucrăm, am hotărât să venim în România. Aici, Petru, băiețelul nostru în vârstă de șase ani, poate petrece timp cu bunicii, își poate revedea verișorii, prietenii și poate redescoperi locurile care altădată îl bucurau: Muzeul de Geologie, Parcul Carol, Parcul Kiseleff, părculețul din spatele blocului.
Cum este școala de vara în Spania
În Spania, școala s-a terminat pe 22 iunie. Cam tot atunci am avut și prima ședință cu părinții, online, ședință în care ni s-a explicat ce urmează să se întâmple în clasa întâi, ce materii vor avea copiii, ce profesoare, care va fi calendarul școlar, ce manuale vor urma și cât vom plăti pentru acestea. Petru a fost până acum la nivelul P5 (corespondentul clasei pregătitoare în România), iar de la toamnă trece în primaria, respectiv în clasa întâi.
O lună la școala de vară este 600 de euro
Până să venim în România, Petru a fost înscris la o școală de vară, casal, cum îi spune în Spania, unde stătea de la 9:00 la 17:00. Casalul începe pe 27 iunie se termină pe 29 iulie și costă aproximativ 600 de euro. Pentru a obține un preț la jumătate se poate cere un ajutor de la primărie, însă pe acesta îl primesc în general mamele singure, familiile numeroase, cu mai mult de trei copii, cei fără prea mari posibilități financiare. Nu știu exact care este pragul de venit, dar cam asta este ideea, iar din acest punct de vedere apreciez foarte mult Spania. Ajutorul social este acordat cu adevărat celor aflați în nevoie.
Ajutor pentru mame singure
Prietena noastră, Theresa, spre exemplu, este mamă singură, cu doi copii, și primește acest ajutor. În plus, beneficiază de o locuință socială, iar dacă la un moment dat are o zi proastă, se îmbolnăvește, are o migrenă sau orice altceva, asistentul social vine și îi aduce copiii la școală și îi supraveghează cât timp ea nu poate. Este lăudabil cum sunt ajutate mamele singure. În România, am cunoscut femei care erau nevoite să aibă două joburi odată pentru a-și putea crește singure copiii.
Fără teme, doar joacă
La Casal copiii nu fac teme, ci au diverse jocuri cu apă, lucru manual, excursii la delfinariu, parcuri acvatice, ferma de animale, bazinul de înot, parcuri de distracție. Micuții sunt luați cu autocarul din fața școlii și de acolo duși în aceste locuri de distracție. Prânzul se ia la cantina școlii, iar când au excursii merg cu mâncare de catering și prânzesc la terasă. Școala de vară este practic o școală mai lejeră, unde li se pune piscina gonflabilă în curtea școlii, iar acolo se bălăcesc toată ziua și învață diverse lucruri prin joc. Au și activități practice, spre exemplu sunt învățați să recondiționeze haine mai vechi.
Articolul poate fi citit în întregime pe www.totuldespremame.ro