Lazea (BNR): Fiscalitatea se mai poate reduce? Nu, pentru că s-a ajuns la „fundul sacului”

Economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a explicat, miercuri, care sunt motivele pentru care el crede că nu se mai poate reduce fiscalitatea în România și cum își poate crește țara noastră competitivitatea, potrivit Mediafax.

„Ideea de bază este că driver-ul, cel care imprimă, este statul. În toate aceste domenii, nu veți vedea că mediul privat începe să facă primul infrastructură, reforma sănătății. Întotdeauna, primii pași trebuie să îi facă Guvernul, apoi, de-abia vine sectorul privat, când capătă încredere că toate lucrurile acestea se întâmplă. Iar, pentru ca statul să facă lucrurile acesta, îi trebuie bani, înseamnă venituri bugetare. Dacă noi vrem un stat cu fiscalitate minimală, statul acela nu va face nimic și nici sectorul privat care stă și așteaptă lucrul acesta nu va face nici el nimic. Dacă lucrul acesta nu se înțelege, să fim sănătoși: vom sta mult și bine în această situație”, a afirmat Valentin Lazea, într-o conferință, făcând referire la cine și la ce ar trebui să impulsioneze creșterea competitivității României.

„Fiscalitatea se mai poate reduce? Răspunsul este categoric nu, pentru că s-a ajuns la «fundul sacului» și-ar fi bine să realizăm lucrul acesta, să ne trezim odată și să înțelegem chestia aceasta”, a completat reprezentantul Băncii centrale.

Mai exact, veniturile bugetare totale anul trecut au fost 29,3% din PIB, faţă de 32,8% în 2015, anul când a intrat în vigoare noul Cod fiscal, cel care este în vigoare în prezent. Primul Cod fiscal recent al României a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004. În plus, veniturile curente ale statului au fost de 27,2%, comparativ cu 30,2% în 2015.

„Nu știu câți dintre reprezentanții mediului de afaceri îmbrățișați această idee (n.red. – de a nu fi reduse taxele), deși ar trebui să o îmbrățișați 100% cu toții. Chiar dacă ar fi îmbrățișată astăzi, când vorbim, tot ar fi «Too little, too late» – «Este prea puțin și prea târziu». Ea ar fi trebuit îmbrățișată în 2015, înainte de modificarea Codului fiscal. În 2015, noi deja eram la nivelul taxării al doilea cel mai mic din Europa. Astăzi, suntem unde suntem și așteptăm de la stat să ne dea 6% pentru educație, da?! Ori, dacă ne aducem aminte din clasa a 3-a, regula proporțiilor, nu poți să ceri 6% din 30%, cât sunt veniturile la buget, când în Vest este de 6% din 45% – regula proporțiilor din clasa a 3-a primară”, a explicat Lazea.

Oficialul BNR a completat că mediul de afaceri solicită procente importante din venituri și pentru alte domenii – 4% pentru sănătate, 3% pentru cercetare, „dar, noi, antreprenorii români, nu vrem să plătim taxe la toate”. De asemenea, patronatele au fost interesate doar de reducerea fiscalității, ceea ce au și obținut de la autorități. „Când vom vedea că patronatele din România, nu mai solicită reducerea fiscalității, ci și reforme structurale – sănătate, eficiență energetică, modernizarea agriculturii -, atunci, și numai atunci, vom putea discuta despre o economie competitivă”, a mai spus Lazea.

În plus, sindicatele au solicitat doar creșteri salariale, în ultimii 28 de ani, a reamintit reprezentantul BNR. „Când sindicatele nu vor solicita doar creșteri salariale, ci și dezvoltarea Bursei de Valori București, la ASF (Autoritatea de Supravghere Financiară – n.red.), să solicite creșterea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea, permiterea lucrului după împlinirea vârstei de pensionare, atunci vom putea avea și o economie competitivă. Până atunci, ne vom complace într-o mediocritate Nu vom fi cea mai proastă țară din lume, dar nici printre performeri nu vom fi. (…) Deci, avem niște întrebări de lămurit în capul nostru, niște priorități de resetat. Dacă le resetăm bine, dacă nu, iarăși, bine”, a adăugat Lazea.

Unul dintre motivele pentru care România trebuie să-și crească competitivitatea este acela că, atunci când va intra în zona euro, nu-și va mai putea devaloriza moneda pentru a-i ajuta pe exportatori să reziste pe piață. „Când vom intra în zona euro, nu va mai funcționa competitivitatea prin devalorizări, ci prin calitate. Sunt experiențe ale altor țări: Italia, de exemplu, din 1950 până în 2000, până să intre în zona euro, de câte ori producătorii italieni aveau o problemă, se duceau la minister, se devaloriza și așa supraviețuiau. În momentul în care au fost supuși rigorilor zonei euro, adică unei monede cu curs fix și stabil, ați văzut ce dificultăți au început să întâmpine”, a punctat Lazea.

Dacă România va urma același model pe care l-au urmat italienii, rezultatul nu poate fi decât similar, a mai spus oficialul BNR. „Cursul de schimb nu va mai putea fi mult timp devalorizat competitiv, deoarece, în momentul în care vom intra ERM2, care este ante-camera euro, va mai putea fi devalorizat numai în limita a +/- 2,25%. Asta înseamnă față de cursul care este astăzi în piață 11 bani. Iar când vom trece din ERM2 în zona euro, cursul va fi unul unul și același pentru toată zona euro. Deci, acolo nu mai poți să te joci – hai să te duci la minister, la bancă, să mai facă aiă o devalorizare”, a subliniat Lazea.

Oficialul BNR a precizat însă că România nu stă rău, pentru că, în ultimii opt ani, între 2009 și 2017, România a depreciat cursul cu 7,8%, dar cu 3,6%, în ultimii doi ani (2016-2018). „Cu 7,8% este mult față de cei 2,25 de care vom avea voie de-acum înainte”, a adăugat Lazea. În plus, în ceea ce privește deprecierea de 3,6%, oficialul BNR a susținut că, în ultimii aproape doi ani, „ne-am obișnuit producătorii interni cu o anumită depreciere, nu mare, dar mai mare decât vom avea voie când vom intra în ERM2”.

De asemenea, economistul șef al BNR a precizat că România are nevoie urgentă de creșterea competitivități, deoarece, anul acesta, va ajunge să aibă al doilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, după Cipru. Anul trecut, România a avut al treilea deficit de cont curent din UE, după Marea Britanie, dar „anul acesta, probabil că vom depăși Marea Britanie și vom fi a doua după Cipru cu cel mai mare deficit de cont curent”, a completat Lazea. „Mulți spun că este în regulă, atâta timp cât este sub 4% din PIB. Da, dar trebuie să ne uităm din ce club vrem să facem parte și dacă în acest club nu avem o poziție marginală”, a punctat Lazea.

În plus, noua paradigmă a competitivității înseamnă „să mizăm pe produse cu tehnologie înaltă, cu valoare adăugată mare și cu inovare”, a explicat oficialul BNR. „Asta înseamnă niște reforme structurale care trebuie să aibă loc pregătitoare pentru ca aceste lucruri să ne întâmple – și-anume dezvoltarea sistemului educațional și a cercetării-dezvoltării”, a mai spus Lazea.

De asemenea, competitivitatea viitorului mai înseamnă service asigurat și livrare la timp, respectiv dezvoltarea infrastructurii, a atenționat oficialul Băncii Centrale. „Deci, nu competitivitate prin input-uri ieftine, forță de muncă ieftină, prin taxarea ieftină a energiei, ci prin aceste trăsături: know-how, inovare, infrastructură și service la timp. De fapt, în spatele acestei întregi discuții este o nouă paradigmă a creșterii economice. Mă tot zbat de vreo doi ani să o aduc în discuție. Eu vorbesc, eu aud. Creșterea economică, ca să fie sănătoasă și sustenabilă, presupune dezvoltarea celor trei elemente ale PIB-ului potențial, anume capitalul, forța de muncă și productivitatea. Adică, creștere prin dezvoltarea acestor trei aspecte și prin reforme structurale și nu prin scăderea continuă a fiscalității, și nu prin menținerea la niveluri scăzute a prețurilor inputurilor – energie, materii prime și forța de muncă”, a detaliat Lazea.

În privința capitalului, aceasta reprezintă o mai bună atragere de fonduri europene, de investiții străine directe și de atragere a transferurilor a românilor din străinătate, dezvoltarea pieței de capital. În privința forței de muncă, aceasta se referă la reforma sănătății, stimularea natalității, atragerea diasporei şi, selectiv, a specialiștilor străini, precum și permiterea lucrului după împlinirea vârstei de pensionare. În plus, productivitatea se referă la reforma educației, infrastructură, cercetare-dezvoltare, IT, agricultură, eficiență energetică și debirocratizare. „Energia nu va mai putea fi menținută la un preț scăzut, odată interconectarea la rețelele europene, deoarece energia este un bun exportabil. (…) Deci, energia va fi și este bine să fie cotată la prețurile internaționale (n.red. – în România)”, a mai spus Lazea.