Legea prin care Ministerul Justitiei poate porni actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, aprobata in Comisia juridica a Senatului / Presedintele CSM: "Politicienii nu trebuie si nu pot fi lasati sa se indrepte impotriva magistratilor"
Comisia juridica a Senatului a dat un raport de admitere proiectului de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, dupa ce pe 5 decembrie Camera Deputatilor a respins initiativa legislativa. Presedintele CSM, Horatius Dumbrava, a declarat ca, in opinia sa, „este neconstitutional ca ministrul justitiei sa fie titularul actiunii disciplinare pentru ca incalca atributiile constitutionale specifice autoritatii executive.(…) Reprezentantii politicului nu trebuie si nu pot fi lasati sa se indrepte impotriva magistratilor”.
„Comisia juridica din Senat a adoptat astazi doua proiecte de lege foarte importante. Primul privind confiscarea extinsa, cel de-al doilea privind raspunderea disciplinara a magistratilor. Dupa parerea mea este un pas in consolidarea instrumentelor aflate la dispozitia justitiei pentru recuperarea produsului infractiunilor si pentru intarirea sistemului disciplinar din sistemul judiciar. Sunt foarte multumit si am spus si in cadrul Comisiei ca a fost o munca de echipa, terminata deocamdata la acest nivel cu succes”, a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, citat de Agerpres.
Presedintele CSM: Reprezentantii politicului, indiferent care sunt acestia, nu trebuie si nu pot fi lasati sa se indrepte impotriva magistratilor
Intr-un interviu pentru infoCSM.ro, presedintele CSM, Horatius Dumbrava, a declarat ca, in ceea ce priveste proiectul de lege privind raspunderea disciplinara a magistratilor „CSM a adus argumente solide, de natura tehnica, in care a explicat foarte clar de ce unele modificari sunt de bun augur, altele dezastruoase.”
„De exemplu, consider ca este neconstitutional ca unul din membrii Executivului, respectiv ministrul justitiei, sa fie titularul actiunii disciplinare pentru ca incalca atributiile constitutionale specifice autoritatii executive. Mai mult decat atat, reprezentantii politicului, indiferent care sunt acestia, nu trebuie si nu pot fi lasati sa se indrepte impotriva magistratilor, cu incarcatura politica pe care inevitabil o are ministrul justitiei, indiferent care ar fi acesta, si, din aceasta pozitie, sa incerce sa-i influenteze potrivit propriilor scopuri”, a spus Dumbrava.
Presedintele CSM considera ca „ministerul ar fi trebuit sa aiba o abordare mai matura si echilibrata in acest domeniu extrem de important, care vizeaza intreg sistemul judiciar”.
„CSM isi doreste o responsabilizare mai mare a magistratilor, de aceea am fost de acord cu unele propuneri ale ministerului, care, de altfel, au fost promovate de consiliu. Insa, varianta acestui proiect, per total, constituie un regres in reformarea justitiei, in special in ceea ce priveste modul de organizare a inspectiei judiciare si a modului in care ministrul justitiei poate exercita titularul actiunii disciplinare.
Cu riscul de a ma repeta, din punctul meu de vedere, la o lectura atenta a Constitutiei Romaniei, ministrul justitiei nu are acest tip de atributii in raport cu puterea judecatoreasca, de a conduce anchete disciplinare fata de judecatori; e si foarte periculos, de altfel, din ratiunile anterior indicate ca ministrul sa exercite astfel de anchete disciplinare”, a mai precizat Dumbrava.
Ce prevede proiectul de lege al Guvernului privind raspunderea disciplinara a magistratilor
Camera Deputatilor a respins, pe 5 decembrie, in calitate de prima camera sesizata, proiectul de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor.
Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Statutului procurorilor si judecatorilor si a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost respins, la vot final, in plenul Camerei Deputatilor cu 119 voturi pentru 91 impotriva si 7 abtineri, neobtinand, asa cum prevede Regulamentul pentru legile organice, 166 de voturi pentru, noteaza Agerpres.
Proiectul pentru modificarea statutului judecatorilor si procurorilor si a legii CSM introduce 8 abateri disciplinare suplimentare, cum sunt: nerespectarea deciziilor de recurs in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie, nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorilor, motivarea in mod voit contrara rationamentului juridic, menita sa afecteze prestigiul justitiei.
Alte abateri disciplinare introduse se refera la manifestarile magistratilor care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale, prestigiului justitiei, savarsita de magistrat in exercitiul functiunii sau in afara atributiilor de serviciu, lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti si ale actelor judiciare ale procurorilor, nerespectarea de catre procuror a dispozitiilor procurorului ierarhic superior date in scris, in conformitate cu legea.
Proiectul mai prevede infiintarea Inspectiei Judiciare ca structura cu personalitate juridica in cadrul CSM.
Actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de un judecator se executa de Inspectia Judiciara, ministrul Justitiei sau presedintele ICCJ, iar actiunea disciplinara in cazul abaterilor savarsite de un procuror se executa de Inspectia Judiciara, ministrul Justitiei sau procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ.
Proiectul mai extinde si regimul sanctiunilor, astfel creste limita maxima pentru doua sanctiuni si este introdusa o noua sanctiune privind suspendarea din functie a magistratului pe o perioada de pana la 6 luni.
Legea dezbatuta in Plenul Camerei Deputatilor, fara raportul Comisiei Juridice
Initiativa legislativa a fost dezbatuta in plenul Camerei, desi nu a avut raport din partea Comisiei juridice, la solicitarea liderului deputatilor PDL, Mircea Toader.
Democrat-liberalul a spus ca PDL sustine acest proiect de lege, desi a admis ca mai trebuie modificat.
In schimb, deputatii Opozitiei, dar si fostul deputat PDL Daniel Oajdea, au criticat faptul ca se doreste continuarea dezbaterilor in lipsa raportului.
„Trebuie sa ai un raport in fata pentru ca este dovada clara a dezbaterilor parlamentare”, a spus deputatul PNL Alina Gorghiu.
Gorghiu a criticat proiectul, sustinand ca acesta contine „notiuni nedefinite”.
„Aceasta lege este corect sa fie adoptata, dar sa parcurga etapele prevazute de Regulamentul Camerei Deputatilor. Nu cred ca trebuie sa fortam adoptarea cu incalcarea Regulamentului”, a adaugat Daniel Oajdea.
Magistratii din tara despre proiectul de lege: „Se impun proteste radicale”
Magistratii din adunarile generale de la nivelul instantelor din tara au anuntat in unanimitate ca nu sustin proiectul de lege al Guvernului care da prerogative ministrului Justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si procurorului general sa sesizeze Inspectia Judiciara si sa porneasca actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor, arata o nota centralizatoare a CSM.
O mare parte din magistrati au si anuntat ca daca Ministerul Justitiei insista cu acest proiect de lege, atunci „se impun proteste radicale”. Magistratii sustin ca proiectul de lege, in forma propusa de Ministerul Justitiei „afecteaza independenta actului de justitie” si „incalca principiul separarii puterilor in stat”, lasand posibilitatea sicanarii magistratilor.
Magistratii din adunarile generale de la nivelul instantelor din tara au anuntat in unanimitate ca nu sustin forma propusa de Ministerul Justitiei, mare parte dintre magistrati optand mai degraba pentru forma cu amendamente propusa de CSM.
Referitor la introducerea conditiei „bunei reputatii” pe toata desfasurarea activitatii profesionale, magistratii au adoptat in marea lor majoritate o atitudine critica. Magistratii spun, totusi ca introducerea conditiei bunei reputatii este oportuna, dar ca aceasta trebuie definita in lege si trebuie sa priveasca strict comportamentul profesional al magistratului.
CSM: Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor
Plenul CSM-ului a avizat conditionat proiectul initiat de Ministerul Justitiei pe 27 septembrie. Hotararea plenului, aici.CSM doreste eliminarea sau modificarea mai multor aspecte din proiectul guvernului, printre care eliminarea posibilitatii Ministerului Justitiei, Procurorului general si presedintelui ICCJ de a fi titularii actiunii disciplinare. CSM mai solicita si o definire clara a notiunii de „buna reputatie”, acuzand modul larg in care aceasta sintagma poate fi interpretata.
„Trebuie subliniat faptul ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru al uneia dintre puterile in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare fata de o persoana ce reprezinta o alta putere. Este de neconceput ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor si de a incerca sa-i influenteze potrivit scopurilor dorite prin folosirea subiectiva a actiunii disiciplinare”, se arata scris in Hotararea CSM.
Potrivit legislatiei in vigoare, orice persoana poate sesiza CSM, direct sau prin conducatorii instantelor si parchetelor, iar CSM-ul este singura care poate sesiza mai departe Inspectia Judiciara pentru a porni cercetari disciplinare.
Obiectul sesizarii nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.
De asemenea, masurile si solutiile adoptate de catre procuror (neinceperea urmaririi penale, clasare, scoatere de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale) sunt supuse controlului instantei competente sa judece cauza in fond, ca urmare a instituirii principiului independentei procurorului in masurile dispuse si solutiile adoptate (Legea nr. 304/2004, republicata).
INTERVIURILE HotNews.ro