Legile justitiei, corectate pe repede-inainte dupa deciziile CCR, adoptate de Camera Deputatilor. Comisia Iordache a redefinit eroarea judiciara; Inspectia Judiciara va face verificarea la raspunderea magistratilor/ Protest USR in plen
Comisia speciala parlamentara privind legile justitiei, condusa de deputatul PSD Florin Iordache – fost ministru al Justitiei, a votat marti dimineata ultimele modificari la articolele declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala. Imediat dupa finalizare, rapoartele, scrise in mai putin de o ora, au intrat la vot final in plenul Camerei Deputatilor, care incepuse de la ora 10 dimineata, si au doat adoptate cu sustinerea PSD, ALDE si UDMR. La propunerea PSD si ALDE, comisia votat modificari la articolele din Legea 303 – statutul judecatorilor si procurorilor – privind actiunea in regres, unde s-a redefinit conceptul de eroare judiciara comisa de un magistrat. Noua definitie face referire la „drepturile absolute” ale persoanei si la incalcarea „in mod vadit, incontestabil” a normelor de catre magistrat. Schimbarea principala se refera la implicarea Inspectiei Judiciare in procedura actiunii in regres, care va face verificarea comiterii erorii judiciare. Tot marti, s-au votat si articolele prin care presedintele Romaniei a fost eliminat din procedurile de numire si de revocare a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, modificari corelate cu cele votate deja luni.
Citeste aici o sinteza a principalelor modificari
LIVE TEXT:
12.45 Vot final in plenul Camerei Deputatilor. Pentru Legea 304: 183 „pentru”, 91 „impotriva”, 1 abtinere. Pentru Legea 303: 190 voturi „pentru”, 89 „impotriva”. Pentru Legea 317 189 voturi „pentru”, 101 „impotriva”. Cele trei legi au fost adoptate.
12.30 Pauza de 10 minute, apoi se va da votul.
12.15 Cum si-a aparat Iordache legile: „Comisia speciala a fost infiintata tocmai pentru a pune in concordanta legislatia existenta cu deciziile Curtii Constitutionale. Noi tocmai asta am facut si vreau sa va spun ca noi am tinut cont de deciziile Curtii. Printre altele, am fost atacati permanent ca incercam sa politizam Justitia, sa subordonam Justitia. Eu am cerut de la inceputul dezbaterilor sa imi precizati un singur articol care subordoneaza Justitia sau, intr-un fel sau altul, modifica legislatia penala. De fiecare data, ati invocat faptul ca ar trebui sa solicitam un punct de vedere al Comisiei de la Venetia. Eu v-am solicitat, stimati colegi, inainte de a ne critica, haideti sa citim. Daca am citi mai mult si daca am citi cu atentie deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizeaza foarte clar ca acele modificari pe care noi le-am facut si le-am propus nu afecteaza in niciun fel independenta Justitiei, iar modificarile pe care le-am facut sunt in concordanta cu deciziile Comisiei de la Venetia. In spiritul de colegialitate puteati veni dumneavoastra cu amendamente, nu trebuia sa facem lectii de citire impreuna. Dumneavoastra nu faceti decat sa criticati sau sa modificati amendamentele pe care noi le-am propus”.
11.52 Raluca Turcan anunta ca PNL va sesiza la CCR „modalitatea” in care au trecut aceste legi.
11.33 Protest al celor de la USR – deputatii s-au imbracat cu tricouri pe spatele carora care scrie „#FaraPenali” si s-au asezat cu spatele la plen, la prezidiu. Stelian Ion acuza faptul ca rapoartele erau deja scrise din moment ce au fost gata atat de repede:”Este un fals. Ati mai adminsitrat o doza de poloniu radioactiv justitiei astazi. Nu este nimic diferit fata de ce s-a intamplat iarna trecuta”.
11.25 Plenul a votat prelungirea programului sedintei pana la epuizarea ordinii de zi – pana cand se termina de dezbatut si votat legile justitiei. Rapoartele pe cele trei legi au ajuns acum la deputati, practic, in timp ce acestia se afla la plen ar trebui sa citeasca si rapoartele.
Vezi aici transmisiunea VIDEO realizata de Camera Deputatilor
Vezi aici raportul pe Legea 304 privind Organizarea Judiciara
Vezi aici raportul cu modificari la Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor
Vezi aici raportul cu modificari la Legea 317/2004 privind CSM
De stiut/ UPDATE la finalul sedintei comisiei:
- Vezi aici ce s-a votat luni in comisie
- Comisia A VOTAT rapoartele finale pentru Legea 303 privind Statutul Magistratilor si Legea 317 privind CSM; luni a dat vot pe Legea 304 privind Organizarea Judiciara.
- Cele trei legi sunt de luni pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor care a inceput incepe la ora 10; procedural, dupa ce plenul Camerei va da un vot, legile se intorc la comisie pentru noi rapoarte aferente Senatului, apoi intra la votul final in plenul Senatului, camera decizionala.
- Sedinta Comisiei a inceput la ora 08.30, tocmai pentru ca legile sa treaca tot marti.
- Sesizarile la Curtea Constitutionala au fost depuse de PNL si de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce legile au fost adoptate in viteza la finalul anului trecut
- Iordache a insistat sa se voteze exclusiv amendamentele la articolele pe care s-a pronuntat Curtea Constitutionala; cand senatorul Serban Nicolae a venit cu amendamente suplimentare, Iordache l-a ironizat ca le da teme colegilor si a propus respingerea acestora.
10.25 Au revenit pe Legea 317 unde a fost adoptat articolul restant, 74, privind procedura prin care Inspectia Judiciara face verificarile erorii judiciare pentru actiunea in regres.
S-a votat astfel:
„Dupa articolul 74, se introduce un nou articol, art. 741 cu urmatorul cuprins (Corelare cu modificarea art. 96 din Legea 303/2004):
(1) La sesizarea Ministerului Finantelor Publice, in cazurile si termenele prevazute de art. 96 din Legea 303/2004, Inspectia Judiciara efectueaza verificari in vederea evaluarii daca eroarea judiciara cauzata de judecator sau procuror a fost ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.
(2) Verificarea prevazuta la alin. (1) se finalizeaza in termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura. Durata maxima a verificarilor nu poate depasi 120 de zile.
(3) Verificarea este efectuata de o comisie formata, in functie de calitatea persoanei verificate, din 3 judecatori, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari. In situatia in care, in aceeasi cauza sunt verificati judecatori si procurori, se vor forma doua comisii care vor verifica distinct faptele in functie de calitatea persoanelor verificate.
(4) In cadrul verificarilor, ascultarea judecatorului si procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecatorului sau procurorului verificat de a face declaratii sau de a se prezenta la audieri se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea verificarilor. Judecatorul sau procurorul vizat are dreptul sa cunoasca toate actele verificarii si sa solicite probe in aparare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate in cauza in care se fac verificari.
(5) Verificarile se finalizeaza printr-un raport prin care, in baza intregului material probator administrat, Inspectia Judiciara apreciaza daca eroarea judiciara a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(6) Verificarea prevazuta la alin. (1) se efectueaza si in situatia in care persoanele verificate nu mai ocupa functia de judecator sau procuror.
(7) Raportul se comunica Ministerului Finantelor Publice si judecatorului sau procurorului vizat.
(8) Raportul prevazut la alin. (5) este supus confirmarii inspectorului-sef. Inspectorul-sef poate dispune motivat, o singura data, completarea verificarilor. Completarea se efectueaza de comisie in termen de cel mult 30 de zile de la data cand a fost dispusa de catre inspectorul-sef.”
10.20 Vot pentru Statutul magistratilor in ansamblu – 13 pentru, 7 impotriva.
Ora 10.10La sedinta a ajuns si secretarul general al PSD, Marian Neacsu, chiar cand Iordache se pregateste sa supuna la vot raportul final. Neacsu a fost prezent in sedinta la aceste momente si anul trecut. El s-a asezat langa senatorul Serban Nicolae, care se afla in sala desi nu este membru in comisia speciala.
Modificarile votate la art 96 privind actiunea in regres
Art. 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, conform definitiei acestora de la art. 991.
!!! (3) Exista eroare judiciara atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei:
a) a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei;
b) prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice ori a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei.
(4) Dispozitiile alin. (3) se completeaza in materie penala cu cele stabilite de Codul de procedura penala, iar in materie civila cu cele stabilite de Codul civil si Codul de procedura civila.
(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul.
(6) Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(7) In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta de alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute de art. 741 din Legea 317/2004.
(8) Statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului Inspectiei Judiciare prevazut la alin. (7), rezulta ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a functiei cu rea credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare al actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare.
(9) Competenta de solutionare a actiunii in regres revine, in prima instanta, sectiei civile a curtii de apel de la domiciliul paratului. In cazul in care judecatorul sau procurorul impotriva caruia se exercita actiunea in regres isi exercita atributiile in cadrul acestei curti sau la parchetul de pe langa aceasta, actiunea in regres va fi solutionata de o curte de apel invecinata, la alegerea reclamantului.
(10) Impotriva hotararii pronuntate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea va fi acoperita integral de catre judecator sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea civila a judecatorului sau procurorului pentru eroarea judiciara cauzata de exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.”
Ce modificari au votat privind numirea si revocarea Conducerii ICCJ:
Alineatul (1) al articolului 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
￢(1) Presedintele, vicepresedintii si presedintii de Sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani.
Alineatul (6) al articolului 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(6) Revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintilor si presedintilor de Sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art.51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.”
Ce spune decizia Curtii 45/2018:„In aceste conditii, art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) si (8)] din lege, normativizand competenta Presedintelui Romaniei de a promova judecatorii, respectiv de a-i numi in functiile de presedinte si vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, incalca competenta constitutionala a Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune promovarea in functie a judecatorilor,astfel cum aceasta rezulta din coroborarea art.125 alin.(2) si art.134 alin.(1) din Constitutie. In consecinta, din aceasta perspectiva constitutionala, Curtea constata ca art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) si (8)] din lege este neconstitutional, fiind contrar art.125 alin.(2) din Constitutie. In schimb, promovarea si numirea judecatorilor in functia de presedinte de sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, reglementata de art.I pct.87 [cu referire la art.53 alin.(9) teza intai si alin.(10)] din lege, nu incalca art.94 lit.c) din Constitutie.”
Alte modificari (fata de cele de luni)
La articolul 58, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins
„(1) Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii,Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia, la solicitarea acestor institutii. Detasarea in cadrul acestot institutii nu se poate dispune pe functii de demnitate publica.”
Alineatul (7) al articolului 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(7) Informatiile care privesc statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara, organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea institutionala intre instante si parchete, pe de o parte, si orice alta autoritate publica, pe de alta parte, constituie informatii de interes public, la care accesul liber este garantat.
INTERVIURILE HotNews.ro