Legiuitorii spun lucruri trasnite

In graba integrarii in Uniunea Europeana, se pune accent pe cantitatea reglementarilor legislative, si nu pe calitatea acestora. Multe legi contin o serie de prevederi aiuritoare, generate de erori de traducere din normativele europene sau chiar de necunoasterea gramaticii limbii romane.

Institutiile publice emitente si cele care avizeaza reglementarile nu-si pot justifica gafele prin lipsa de atentie, fiindca aceasta ar echivala cu admiterea lipsei de interes fata de legislatia pe care, ulterior, vor fi obligate sa o si aplice, cu aceeasi „rigurozitate”

Ca viitor stat membru al UE, Romania trebuie sa-si armonizeze legislatia cu normele comunitare. Aceasta se face prin adoptarea asa-numitului acquis comunitar, care contine o serie de directive europene ce trebuie mai intai traduse, apoi adoptate prin legi speciale.

Importanta corectitudii traducerii directivelor este de domeniul evidentei: una e sa zici „se interzice importul de branza” si alta „se interzice importul de cascaval”. Cu toate acestea si in pofida complexului proces de traducere-verificare-paraverificare a traducerilor, se produc o serie de gafe lingvistice in acte publice, care ne-ar putea costa enorm.

Erori in baza de date a Institutului European

Pana la inceputul saptamanii trecute, pe site-ul Institutului European din Romania (www.ier.ro), organism guvernamental insarcinat, printre altele, cu traducerea acquis-ului comunitar, se putea citi o traducere cu mai multe erori a Directivei Consiliului Europei nr. 91/250/CEE, din 14 mai 1991, privind protectia juridica a programelor pentru calculator.

Astfel, versiunea originala (in engleza) a articolului 4, litera b), arata asa: „The translation, adaptation, arrangement and any other alteration of a computer program and the reproduction of the results thereof, without prejudice to the rights of the person who alters the program”.

Iata si versiunea initiala a traducerii: „Traducerea, adaptarea, dispunerea si orice alta transformare a

programului de calculator care rezulta din acesta, fara a aduce atingere drepturilor persoanei care transforma programul de calculator”.

Dupa ce am semnalat eroarea de traducere dnei Gabriela Varzaru, directorul Directiei Coordonare Traduceri din IER, documentul a fost sters de pe site-ul Institutului si a fost inlocuit cu altul, continand o traducere aproximativ corecta:

„Traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alta modificare a programului pentru calculator si reproducerea rezultatelor acestor acte, fara a aduce atingere drepturilor persoanei care transforma programul pentru calculator”.

Cealalta eroare de traducere a Directivei 91/250 s-a consemnat la articolul 6, alineatul 2. Citam mai intai versiunea in engleza, apoi pe cea gresita in romana, iar la final versiunea corecta in romana.

„The provisions of paragraph 1 shall not permit the information obtained through its application: (a) to be used for goals other than to achieve the interoperability of the independently created computer program”. „Dispozitiile alin.

(1) nu pot justifica decat informatiile obtinute In temeiul aplicarii sale: (a) fie utilizate In alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului de calculator creat In mod independent”. „Dispozitiile alin.

(1) nu permit ca informatiile obtinute In temeiul aplicarii sale: (a) sa fie utilizate In alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator creat In mod independent”.

Dupa cum se poate constata, diferentele sunt semnificative, iar unii specialisti presupun ca erorile sunt datorate folosirii unor programe de calculator pentru traducere automata. Dna Varzaru sustine insa ca IER nu utilizeaza traducerile automate si ca erorile initiale sunt corectate dupa ce documentele trec prin mai multe revizii.

„Erorile pe care ni le-ati semnalat se datoreaza incarcarii in baza noastra de date a unui fisier necorectat. Este vorba deci de o eroare umana scuzabila. Ganditi-va ca avem o baza de date de mii de fisiere – in total, peste 90.000 de pagini”.

Salvati particularul Ryan

Exista insa si erori care au trecut de faza traducerii, respectiv a postarii pe site-ul IER si au ajuns in Monitorul Oficial. Un exemplu ne-a fost furnizat de dna avocat Mihaela Ion, de la Societatea civila de avocati Hahui si asociatii.

Este de notorietate faptul ca un nod gordian al negocierilor de aderare a Romaniei la UE il reprezinta intarzierile la Capitolul 6 – Concurenta. Mai precis, avem probleme chiar in ceea ce priveste armonizarea legislatiei de profil cu aceea europeana. In aceste conditii, in luna iunie a aparut in Monitorul Oficial un ordin emis de presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde.

Acest document contine o formulare gresita, provenita dintr-o eroare de traducere. Ne referim la Ordinul 90, din 24 mai 2005, pentru punerea in aplicare a Instructiunilor privind solutionarea de catre Consiliul Concurentei a plangerilor referitoare la prevederile art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21 din 1996. Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 472 din 03.06.2005.

La capitolul II, inaintea alineatului 5., in ordin se vorbeste de „Complementaritatea de roluri a autoritatii publice si a particularilor In vederea aplicarii art. 5 si 6 din lege”. Notiunea de „particulari” este gresit tradusa si introdusa in textul de lege.

Sursa dupa care s-a tradus normativul este Nota privind solutionarea plangerilor de catre Comisia Europeana, In conformitate cu prevederile art. 81 si 82 din Tratatul UE, publicata In Jurnalul Oficial C 101/05 din 27 aprilie 2004. Iata deci textul original, formulat in limba engleza: „The complementary roles of private and public enforcement”.

In context, „private” se poate traduce prin sector privat.

Cenaclul literal guvernamental

Unele erori de traducere sunt de-a dreptul hilare si tin de necunoasterea gramaticii limbii romane. Asa este, de pilda, cazul unei prevederi din Ordonanta de Guvern nr. 99 din 29 august 2000, privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, publicata in Monitorul Oficial nr. 424 din 1 septembrie 2000.

Citam din articolul 35, alineatul 1, litera b: „Orice anunt de reducere de preturi, indiferent de forma, modul de publicitate si motivatia reducerii, trebuie sa se adreseze ansamblului consumatorilor si sa indice In cifre o reducere In raport cu preturile de referinta, exceptie facand: (…) anunturile publicitare exclusiv literare, care nu contin cifre (…)”.

Evident, corecta era formularea „literale”, care se refera la literele alfabetului, in vreme de „literar” se refera la literatura. Precizam ca OG 99/2000 este inspirata din legislatia franceza.

Parlamentul limbii romane calcate in picioare

Gasim in legislatia romaneasca si exemple de crasa stupiditate, care dovedesc ca parlamentarii nostri au grave lacune de exprimare in limba materna. Asa este cazul Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Iata ce scrie la articolul 2, litera a): „Prin autoritate sau institutie publica se Intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care Isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constitutiei”.

Ce-i drept, e drept: prin retardat mintal sau persoana cu handicap se intelege orice retardat mintal sau persoana cu handicap.

Alt exemplu este cel al Legii audiovizualului, nr. 504 din 11 iulie 2002, care, la articolul 1, litera h), da definitia publicitatii.

Va prevenim ca veti avea nevoie de muuulta rabdare si perspicacitate pentru a ajunge la sfarsitul acestui superb anacolut: „Orice forma de mesaj, difuzat fie In baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, In schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale, cu scopul de a promova furnizarea de

bunuri, inclusiv imobile si necorporale, sau prestarea de servicii contra cost, fie difuzat In scopuri autopromotionale.