Licitație de peste 2 milioane de lei pentru creșterea încrederii în justiție: CSM vrea o strategie de comunicare unitară printre magistrați

Încrederea scăzută a românilor în justiție poate fi consecința „unei comunicări diferențiate și uneori incomplete dinspre sistemul judiciar spre public ori distorsionării informațiilor prezentate de către formatorii de opinie din spațiul audiovizual sau on-line, fie cu bună știință fie din lipsa de informare corectă”, susține Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care CSM a lansat recent o licitație pentru elaborarea unei strategii de comunicare publică unitară la nivelul sistemului justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat la sfârșitul lunii trecute o licitație deschisă pentru elaborarea unei strategii de comunicare publică unitară la nivelul sistemului justiției, contract cu o valoare estimată la peste 2,01 milioane de lei.

Contractul licitat prevede:

• – Analiza modalității și mijloacelor de comunicare publică actuale la nivelul sistemului judiciar (cine, ce atribuții are, cum procedează – ce mijloace și canale utilizează, ce nivel de pregătire are în domeniu) în vederea fundamentării unei noi strategii de comunicare
• – Elaborarea unei strategii de comunicare unitare la nivel de sistem, inclusiv manualele de identitate vizuală, manuale de comunicare de criză și reconstrucție web-site-uri
• – Furnizarea de specialiști pentru 3 workshop-uri, 3 conferințe si 36 de acțiuni de vizibilitate a proiectului, de pregătire profesională și activități de diseminare a strategiei de comunicare

Contextul care a determinat CSM să liciteze elaborarea unei strategii de comunicare unitară

În Caietul de Sarcini al licitației (descarcă aici documentul), CSM spune că elaborarea acestei strategii de comunicare unitară are la bază un proces de consultare cu toate instituțiile din sistemul judiciar în urma căruia a fost adoptat și aprobat, prin Hotărârea de Guvern nr. 282/2016, Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. În cadrul acestei strategii este și „îmbunătățirea mijloacelor de comunicare externă a sistemului judiciar.”

CSM trece în revistă instituțiile din justiție cu atribuții specifice:

• 1. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – este garantul independenței justiției, apără corpul magistraților și membrii acestuia împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independeței sau imparțialității magistratului în înfăptuirea justiției ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea, precum și reputația profesională a magistraților.
• 2. Ministerul Justiției (MJ) – asigură buna organizare și funcționare a justiției ca serviciu public.
• 3. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – asigurăinterpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești
• 4. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Ministerul public (MP) – își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, care funcționează pe lângă instanțele de judecată.
• 5. Inspecția Judiciară (IJ) – acționează potrivit principiului independenței ioeraționale în cadrul CSM, având atribuții de analiză, verificare și control a activității judecătorilor și procurorilor.
• 6. Institutul Național al Magistraturii (INM), aflat în coordonarea CSM, realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, precum și formarea profesională continuă a acestora.
• 7. Școala Națională de Grefieri (SNG) – aflată în coordonarea CSM, realizează formarea grefierilor și a personalului auxialiar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

CSM arată apoi ce spun sondajele de opinie cu privire la încrederea în sistemul de justiție din România:

„Potrivit sondajelor de opinie efectuate la nivelul Comisiei Europene, în România există o încredere scăzută în justiție. Conform datelor Eurobarometrului din mai 2016 elaborat de Comisia Europeană, cea mai ridicată depreciere a încrederii în justiție a fost de 13 procente, doar 35% dintre români având încredere în justiție și sistemul judiciar în 2016 față de aceeași perioadă a anului 2015.

Sondajul din aprilie 2017 indică în continuare valori scăzute ale încrederii publicului în sistemul judiciar din România.

Această stare de fapt poate exista din cauza:

• – unei comunicări diferențiate și uneori incomplete sau pe canale care nu asigură un impact corespunzător dinspre sistemul judiciar spre public și justițiabili.
• – inexistenței unui mecanism flexibil care să corecteze rapid prezentarea incorectă a unor tipuri de informații care sunt de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar.
• – distorsionării informațiilor prezentate de către formatorii de opinie din spațiul audiovizual sau on-line, fie cu bună știință fie din lipsa de informare corectă.
• – unei informări scăzute a populației cu privirela sistemul judiciar, la rolul diverselor instituții în gestionarea sistemului.

Astfel, pentru îmbunătățirea imaginii justiției în vederea creșterii gradului de încredere a publicului în acest serviciu public, adoptarea unei strategii de comunicare publică unitară la nivelul sistemului justiției, consolidarea compartimentelor de comunicare din cadrul instituțiilor sistemului judiciar prin formarea personalului specializat, precum și derularea unor acțiuni care să asigure o transparență sporită a activității acestuia reprezintă o necesitate în contextul actual.„, se mai arată în caietul de sarcini.

Alte detalii despre licitație:

Contractul este finanțat cu fonduri UE și are o durată de implementare de 20 de luni. Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 7 ianuarie 2019. În aceeași zi va avea loc și ședința de deschidere a ofertelor.