Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 1084: Zelenski, anunț despre negocierile cu Putin / Kievul și Moscova continuă să se atace reciproc / Spațiul aerian NATO, încălcat de o aeronavă rusească

Război în Ucraina, ziua 1084: Zelenski, anunț despre negocierile cu Putin / Kievul și Moscova continuă să se atace reciproc / Spațiul aerian NATO, încălcat de o aeronavă rusească
Infanteriști din Brigada 28 se antrenează în tranșee, în regiunea Donețk, Ucraina, 28 ianuarie 2025. FOTO: Madeleine Kelly / Zuma Press / Profimedia

Președintele american Donald Trump a confirmat apropiata vizită în Ucraina a emisarului său Keith Kellogg, în timp ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a anunțat că se va întâlni cu vicepreședintele american JD Vance la Munchen, unde vor discuta despre demersurile SUA pentru a pune capăt conflictului care durează de aproape 3 ani.

Evenimentele de marți, ziua 1084 a războiului din Ucraina, LIVE:

Coreea de Nord a livrat Rusiei peste 200 de piese de artilerie cu rază lungă de acţiune care să sprijine Moscova în războiul din Ucraina, dar și 11.000 de soldați, a declarat un oficial sud-coreean, potrivit AFP.

SUA nu vor trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, afirmă șeful Pentagonului

Statele Unite intenționează să revizuiască desfășurarea trupelor lor în întreaga lume, dar nu le vor trimite în Ucraina, a declarat marți secretarul american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit The Kyiv Independent.

Afirmațiile lui Hegseth vin pe fondul discuțiilor, aflate în derulare, între țările occidentale, cu privire la posibila desfășurare a unor forțe de menținere a păcii în cazul în care se negociază o încetare a focului în Ucraina.

„Nu trimitem trupe americane în Ucraina”, a declarat Hegseth în fața reporterilor din Stuttgart, Germania, în timpul vizitei sale la sediul Comandamentului european al SUA și la sediul Comandamentului SUA pentru Africa.

Hegseth a adăugat că Washingtonul nu are în prezent planuri de reducere a contingentului american în străinătate, dar va revizui desfășurarea acestuia prin viziunea strategică a președintelui Donald Trump.

Șeful Pentagonului și-a exprimat, de asemenea, speranța pentru un acord de pace rapid în Ucraina, pe care Trump s-a angajat anterior să îl încheie.

„Cu speranța unui acord de pace rapid în Ucraina, pe care președintele (Donald Trump) s-a angajat să îl încheie, putem apoi să revizuim postura forțelor și să încurajăm, așa cum veți vedea mâine (12 februarie, n.r.)… la grupul de contact din Ucraina și la ministeriala NATO, când vom avea discuții directe cu prietenii noștri”, a spus Hegseth.

Hegseth este așteptat să participe la Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei (UDCG), cunoscut și sub numele de summitul de la Ramstein, ca parte a unui turneu în Germania, Belgia și Polonia, potrivit unui anunț al Pentagonului făcut pe 7 februarie.

În cadrul summitului, secretarul american al apărării urmărește să „reitereze angajamentul președintelui Trump pentru o încheiere diplomatică a războiului din Ucraina cât mai curând posibil”, conform anunțului Pentagonului.

Cu toate acestea, analiștii anticipează că Hegseth nu va anunța noi livrări de ajutoare militare pentru Kiev, ceea ce se întâmpla în mod regulat în timpul administrației Joe Biden, potrivit The Washington Post (WP).

Șeful Pentagonului nu va avea întâlniri separate cu omologii săi ucraineni, ci va fi mai degrabă un „ascultător” la Ramstein și la reuniunea miniștrilor apărării din NATO din data de 13 februarie, a declarat un oficial american pentru WP, sub rezerva anonimatului.

Tranziția de putere la Washington și schimbările preconizate în politica SUA privind Ucraina pun la îndoială viitorul summitului de la Ramstein. În februarie, pentru prima dată de la stabilirea formatului Ramstein, reuniunea a fost convocată de Regatul Unit, nu de SUA, notează The Kyiv Independent.

Dacă Moscova percepe NATO ca fiind slabă, Rusia va putea fi pregătită să declanșeze un „război la scară largă” în Europa în următorii cinci ani, a avertizat Serviciul Danez de Informații Militare (DDIS) într-un raport, conform Politico.

Ucraina cumpără două reactoare nucleare din Bulgaria

Parlamentul ucrainean a autorizat achiziționarea a două reactoare nucleare de fabricație sovietică din Bulgaria, cu scopul de a-și crește producția de energie pe fondul războiului în desfășurare cu Rusia, informează DPA.

Conform informațiilor din mass-media, 261 de parlamentari ucraineni au votat marți în favoarea acestei măsuri. Pentru a fi aprobată, era necesară o majoritate de 226 de voturi.

Valoarea achiziției se ridică la cel puțin 599 de milioane de dolari.

Cu toate acestea, parlamentul trebuie să aprobe o altă lege înaintată de guvern înainte să poată începe construcția, iar Bulgaria trebuie, de asemenea, să ratifice acordul.

Centrala nucleară Hmelnîțkîi din vestul Ucrainei urmează în cele din urmă să ajungă de la două la șase unități, cu un al cincilea și al șaselea reactor urmând să fie construite folosind tehnologie americană.

Unitățile trei și patru vor fi completate cu reactoarele bulgare, după ce construcția a fost suspendată în anii 1980, notează Agerpres.

Ucraina, care a fost atacată de Rusia în urmă cu aproape trei ani, acoperă mai mult de jumătate din necesarul de energie electrică cu energie nucleară. Armata rusă a încercat în mod repetat să paralizeze alimentarea cu energie a Ucrainei prin atacuri țintite asupra centralelor electrice și a rețelelor sale electrice.

După trei ani de război, armata ucraineană pariază pe o strategie NATO pentru a-și lua revanșa pe câmpul de luptă. „Occidentul ar trebui să privească cu interes”

Armata Poloniei a anunțat că o aeronavă militară rusă a încălcat pentru scurtă vreme spațiul aerian deasupra apelor teritoriale ale țării NATO, marți, în cel mai recent incident de acest gen din regiunea poziționată strategic a Mării Baltice, relatează AFP.

Șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, se va deplasa în Ucraina, anunță Trump

Președintele american Donald Trump a anunțat marți pe rețeaua sa de socializare Truth Social că secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, se va deplasa în curând în Ucraina pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, scrie AFP.

„Acest război trebuie (să se termine rapid) și se va termina rapid – prea multă moarte și distrugere. Statele Unite au cheltuit miliarde de dolari, cu puține rezultate”, a scris Trump în mesajul său.

Acest anunț survine după ce președintele american a evocat, într-un interviu acordat cu o zi înainte, ideea ca Ucraina să devină „rusă într-o zi”, cerând compensații pentru ajutorul furnizat până acum Kievului.

„Vreau să recuperez” acești bani, a afirmat el, adăugând că a cerut Kievului echivalentul a 500 de miliarde de dolari în pământuri rare, metale utilizate în special în electronică. „Cel puțin așa nu ne vom simți ca niște idioți”, a remarcat Trump.

Președintele ucrainean a asigurat săptămâna trecută că țara sa este pregătită să primească „investiții de la companiile americane” în pământurile sale rare, subliniind însă că „o parte din resursele noastre minerale” se află în zona ocupată, amintește Agerpres.

În acest context, Zelenski a indicat luni că organizarea unei întâlniri cu omologul său american este în curs de pregătire, dar că data nu a fost încă stabilită.

El urmează să se întâlnească vineri cu vicepreședintele SUA, JD Vance, la Conferința de Securitate de la Munchen (MSC).

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că este dispus să cedeze teritoriile controlate de trupele ucrainene în regiunea Kursk din Rusia în schimbul returnării teritoriilor ucrainene ocupate în prezent de trupele ruse, dacă vor avea loc negocieri, informează Reuters.

Expertă în securitate: UE trebuie să aibă o strategie unitară, coerentă, privind viitoarea pace în Ucraina

Uniunea Europeană trebuie să aibă propria strategie unitară, coerentă, privind viitoarea pace în Ucraina pentru a avea un loc la masa negocierilor pe care președintele american Donald Trump anunță că le va media în următoarea perioadă între președintele rus, Vladimir Putin, și cel ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat marți, la Bruxelles, pentru Agerpres, experta în politica de securitate a UE Ionela Ciolan.

Cercetătoarea de la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene din Bruxelles consideră că faptul că europenii nu sunt atât de implicați la momentul actual în negocierile privind un posibil armistițiu în Ucraina reprezintă o vulnerabilitate, „pentru că modul în care va arăta pacea sau armistițiul în Ucraina va influența foarte mult securitatea continentului european”.

„Cred că pentru ca statele europene să fie implicate în acest proces, trebuie să avem propria noastră strategie și viziune în ceea ce privește un posibil plan de pace sau plan de victorie în Ucraina. La momentul actual, noi nu avem această strategie. Diverse state membre al Uniunii Europene au diverse perspective privind Ucraina. În schimb nu avem o strategie unitară, coerentă, privind viitoarea pace în Ucraina”, a afirmat ea.

Experta în politica de securitate a UE crede că europenii ar trebui să se implice mai mult în asigurarea unei păci juste în Ucraina.

„Prin pace justă mă refer la faptul că ucrainenii vor reuși să negocieze cu rușii o pace care să-i favorizeze și pe ei. (…) La momentul actual, Rusia și-ar dori ca Ucraina să renunțe la ambițiile de integrare în NATO. În planul generalului (Keith) Kellog se pune pe masă ideea că ucrainenii ar trebui cumva să renunțe la ambițiile de integrare în NATO în următorii 10-20 de ani. Nu știm exact dacă lucrul acesta va avantaja ucrainenii, pentru că nu știm dacă pentru președintele Putin faptul că va bloca parcursul de integrare în structurile euro-euroatlantice ale Ucrainei nu va fi considerat ca o victorie care să-l încurajeze în următorii ani să încerce un nou atac”, a opinat Ionela Ciolan.

Ea afirmă că la momentul actual Rusia nu arată ca un stat care se pregătește pentru un armistițiu sau pentru un scenariu de pace.

„Rusia la momentul actual investește 9% din PIB în apărare, economia este una de război. Rusia produce în jur de 1.000-1.500 de tancuri pe an. Rusia e în proces de a-și crește numărul soldaților la 1,5 milioane. Deci, practic nu vedem Rusia ca un stat care se pregătește de o pace în Ucraina prin modul în care reacționează”, a explicat ea.

De asemenea, consideră experta în securitate, declarațiile lui Vladimir Putin arată că el nu consideră că este doar într-un conflict cu Ucraina în țara pe care a invadat-o, ci cu Occidentul ca întreg. „Conform multor surse venite din zona de intelligence rușii s-ar putea să se simtă încurajați de modul în care se va încheia acest armistițiu în Ucraina, să atace din nou fie în Ucraina, fie în altă zonă din Flancul Estic în următorii ani”, a avertizat Ionela Ciolan.

Un grup de parlamentari ruși a redactat un proiect de lege care ar interzice părinților să dea nou-născuților nume „neobișnuite” și le-ar pune în vedere o listă de nume acceptabile, agreate de stat, relatează The Moscow Times.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat recentele afirmații ale președintelui american Donald Trump și s-a arătat de părere că „o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia și a făcut-o deja”, o aluzie la regiunile ucrainene pe care Moscova le-a declarat anexate în 2022, transmite AFP.

Moscova afirmă, după ce publicația de la Bruxelles Politico a consultat noile planuri ale Uniunii Europene (UE), că orice mișcare de a pune mâna pe navele sale exportatoare de petrol riscă să fie considerată un atac împotriva țării.

Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk, a cerut marți Uniunii Europene să sancționeze mai dur Rusia și să ofere în continuare sprijin țării invadate de Vladimir Putin. Oficialul de la Kiev a ținut un discurs în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, în contextul în care în 24 februarie 2025 se vor împlini trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina. 

Lynne Tracy, ambasadoarea SUA la Moscova, s-a întâlnit marți cu viceministrul de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, și a discutat despre operațiunile instituțiilor diplomatice ruse în străinătate, a informat agenția de presă de stat RIA.

Un atac ucrainean cu dronă a declanșat marți un incendiu la un sit industrial din regiunea Saratov din sudul Rusiei, au declarat oficiali regionali, în timp ce autoritățile de la Kiev și presa rusă susțin că atacurile au vizat o rafinărie de petrol, scrie The Moscow Times.

Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin, a scris inițial pe Telegram că au existat „daune” la o unitate neidentificată. Trei ore mai târziu, el a anunțat că un incendiu la fața locului a fost stins.

Busargin a spus că nu au fost răniți din cauza incendiului din Saratov, o regiune situată la aproximativ 275 de kilometri sud-est de Moscova.

Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au doborât 40 de drone în cinci regiuni, inclusiv 18 în regiunea Saratov.

Care a devenit cea mai frecventă cauză a morții pentru civilii prinși în războiul din Ucraina

Armata rusă a declarat marți că forțele sale au preluat controlul asupra așezării Yasenove din estul Ucrainei, potrivit Reuters.

Reuters precizează că nu a putut confirma afirmația Ministerului rus al Apărării.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a prezentat un set de măsuri pentru a atrage tinerii de 18-24 de ani să se înroleze în armata pentru un termen de un an. 

Într-un interviu acordat cu câteva zile înainte ca vicepreședintele american JD Vance să aibă o primă întâlnire cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump a lansat ideea că Ucraina „poate fi Rusia într-o zi” și a precizat că dorește minerale rare din Ucraina la schimb pentru sprijinul acordat de SUA.

Forțele aeriene ucrainene au declarat marți că Rusia a lansat un atac combinat, folosind 19 rachete de croazieră, balistice și ghidate împotriva instalațiilor de producție de gaze din regiunea Poltava, potrivit Reuters.

Operatorul de stat al sistemului de transport de gaze a declarat că unitățile de producție ale grupului Naftogaz din regiunea Poltava au fost avariate în urma atacului, dar nu au existat victime.

Ucraina a impus marți restricții energetice de urgență, după atacurile Rusiei asupra infrastructurii de gaze din cursul nopții și dimineții, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcienko, transmite Reuters.

„Inamicul a lansat un atac asupra infrastructurii de gaze peste noapte”, a declarat oficialul ucrainean într-o postare pe rețelele sociale. „Începând din această dimineață, sectorul energetic continuă să fie atacat”.

Galușcienko nu a oferit mai multe detalii, în timp ce administrația militară regională din Poltava a declarat că, în urma atacurilor cu rachete, nouă localități din districtul Myrhorod au rămas fără alimentare cu gaze.

Rusia, care și-a concentrat anterior atacurile cu rachete și drone asupra sectorului electric ucrainean, și-a intensificat brusc în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor ucrainene de stocare a gazelor.

Instalațiile subterane de stocare a gazului din Ucraina sunt situate în partea de vest a țării, în timp ce principalele capacități ucrainene de producție a gazului sunt situate în estul țării, în regiunea Harkov de pe linia frontului, precum și în regiunea Poltava.

Operatorul de stat al sistemului de transport al gazelor din Ucraina a declarat marți că țara va crește probabil importurile de gaze naturale la peste 16,7 milioane de metri cubi (mcm) marți, de la 16,3 mcm luni.

Ucraina consumă 110-140 mcm de gaze pe zi în timpul iernii.

Atât scăderea producției de gaze, cât și dificultățile cu extragerea combustibilului din depozitele subterane golite ar putea forța Kievul să crească volumul importurilor.

Datele operatorului sugerează că Ucraina va importa 7,6 mcm de gaze din Ungaria, 7,3 mcm din Slovacia și 1,8 mcm din Polonia.

Ucraina a început săptămâna trecută să își majoreze considerabil importurile de gaze după ce o serie de atacuri cu rachete rusești din ultimele luni au vizat instalațiile din sectorul gazelor din Ucraina.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––––

Informațiile de luni, ziua 1083 a agresiunii ruse, au fost LIVE aici pe HotNews.ro

Ajută-ne să facem HotNews mai bun
Vrem să aflăm ce subiecte sunt importante pentru tine și cum putem îmbunătăți HotNews. Am pregătit un chestionar a cărui completare durează 5 minute şi care e anonim, dacă nu vrei să ne laşi adresa de mail. Nu e obligatoriu să răspunzi la fiecare întrebare, deși ne-am bucura. Orice contribuție ne ajută să luăm decizii mai bune.
Formular Feedback
INTERVIURILE HotNews.ro