LIVE Război în Ucraina, ziua 862: Trupele ucrainene s-au retras dintr-o parte a orașului Ceasiv Iar / Kremlinul a refuzat oferta lui Erdogan de a fi mediator pentru pace / Putin și Xi, apel pentru o ordine mondială „multipolară”

Kievul a anunțat joi că și-a retras trupele dintr-o parte a importantului oraș Ceasiv Iar, după ce Moscova a spus mierucir că forțele sale au preluat controlul asupra unui district din oraș. Ceasiv Iar, distrus de luni de zile de bătălii crâncene, se află într-o zonă înaltă la 20 km vest de Bahmut, un oraș cucerit de forțele ruse în urmă cu un an. Ambele părți combatante consideră Ceasiv Iar drept o poziție strategică pe care Rusia ar putea-o folosi ca punct de sprijin pentru a înainta spre vest prin regiunea Donețk spre orașele Kramatorsk și Sloviansk, notează Reuters.

SINTEZA ZILEI

• Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a a afirmat joi că forţele armate ruse şi-au întărit rândurile cu 190.000 de noi voluntari recrutaţi până acum în acest an, relatează DPA.
• Bruxelles-ul și Varșovia sunt îngrijorate de zvonurile privind vizita lui Orban la Moscova
• Vladimir Putin a declarat joi că Rusia ia „foarte” în serios declarațiile lui Donald Trump, care a spus în mai multe rânduri că, dacă va fi reales, va pune capăt rapid conflictului armat dintre Kiev și Moscova
• Rusia analizează din nou ideea care a dus omenirea la un pas de război nuclear, spune un deputat de la Moscova.
• Forțele ucrainene susțin că toate rachetele hipersonice Kinjal trase de Rusia spre Ucraina au fost doborâte începând cu mai 2023 când SUA a trimis primele sisteme Patriot.
• Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că misiunea sa se apropie de sfârșit, o măsură care ar deschide calea pentru Moscova de a trimite un nou emisar la Washington

Evenimentele din ziua 862 a războiului din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro:

Bruxelles-ul și Varșovia sunt îngrijorate de zvonurile privind vizita lui Orban la Moscova

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și premierul polonez, Donald Tusk, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la informațiile din presă care sugerează că liderul ungar Viktor Orban, care tocmai a preluat președinția UE, va vizita vineri Moscova, potrivit AFP.

„Președinția rotativă a UE nu are mandatul de a se angaja în dialog cu Rusia în numele UE”, a scris joi Michel pe X. „Poziția Consiliului European este clară: Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nicio discuție nu poate avea loc fără Ucraina”.

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a a afirmat joi că forţele armate ruse şi-au întărit rândurile cu 190.000 de noi voluntari recrutaţi până acum în acest an, relatează DPA.

„Rata medie zilnică de recrutare rămâne stabilă şi se ridică la aproximativ 1.000 de oameni”, a declarat Medvedev, citat de agenţia de presă TASS în timp ce se afla la o reuniune a Ministerului Apărării.

Putin susține că ia foarte în serios dorința lui Trump de a pune capăt conflictului din Ucraina

Vladimir Putin a declarat joi că Rusia ia „foarte” în serios declarațiile lui Donald Trump, care a spus în mai multe rânduri că, dacă va fi reales, va pune capăt rapid conflictului armat dintre Kiev și Moscova, potrivit AFP.

„Domnul Trump, în calitate de candidat la președinție, spune că este pregătit și dispus să pună capăt războiului din Ucraina. Luăm toate acestea foarte în serios”, a declarat președintele rus într-o conferință de presă la Astana.

Rusia analizează din nou ideea care a dus omenirea la un pas de război nuclear, spune un deputat de la Moscova.

Forțele ucrainene susțin că toate rachetele hipersonice Kinjal trase de Rusia spre Ucraina au fost doborâte începând cu mai 2023 când SUA a trimis primele sisteme Patriot. Declarația a fost făcută de colonelul Serghei Yaremenko pentru presa din Ucraina, transmite The Kyiv Independent.

Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că misiunea sa se apropie de sfârșit, o măsură care ar deschide calea pentru Moscova de a trimite un nou emisar la Washington, într-un moment în care relațiile sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

Plecarea lui Antonov a fost semnalată joi de ziarul rusesc Kommersant, care a descoperit un bilet scris de mână pe care Antonov l-a trimis pentru a felicita un think-tank din Moscova cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a acestuia.

„Misiunea mea se apropie de sfârșit. Sper că împreună vom continua să apărăm interesele Patriei noastre!” a scris Antonov în scrisoarea de felicitare, datată 29 iunie.

Întrebată joi despre acest subiect, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, potrivit Interfax: „Nu am de ce să fac declarații pe această temă. Fiecare poate avea propriile planuri personale. Deciziile privind numirea și schimbarea ambasadorilor sunt luate de președinte”.

Antonov, în vârstă de 69 de ani, și-a preluat funcția de la Washington în septembrie 2017. Înainte de aceasta, el a fost ministru adjunct al apărării și ministru adjunct de externe. (Reuters)

Letonia a înregistrat o creştere semnificativă a încercărilor de trecere ilegală a frontierei din Belarus săptămâna aceasta, au anunţat joi autorităţile letone.

Guntis Pujats, şeful poliţiei de frontieră din Letonia, a declarat că 160 de tentative de a intra ilegal în ţară din Belarus au fost înregistrate începând de luni, numărul total al migranţilor împiedicaţi să treacă ilegal frontiera în acest an ajungând astfel la 2.770.

Letonia, ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, are o graniţă comună de circa 172 de kilometri cu Belarus, unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Rusiei.

La fel ca statele vecine Polonia şi Lituania, Riga l-a acuzat pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko că le permite sau chiar îi încurajează pe migranţi să încerce să intre în Uniunea Europeană, într-un efort cinic de a exploata problema politică sensibilă a migraţiei ilegale. (dpa via Agerpres)

Zelenski a negat, într-un interviu acordat Bloomberg publicat joi, că șeful cabinetului său prezidențial, Andriy Yermak, concentrează prea multă putere în mâinile sale.

Yermak conduce cabinetul lui Zelenski din februarie 2020 și a fost descris de Washington Post drept „probabil cel mai puternic șef de cabinet din istoria Ucrainei”. The Times a scris în iunie că mai mulți oficiali de rang înalt din Ucraina și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dependența tot mai mare a lui Zelenski de Yermak, unii descriindu-l pe acesta din urmă „șeful de stat de facto” sau „vicepreședintele Ucrainei”.

„Yermak este un manager puternic, unul dintre cei mai puternici manageri din echipa mea”, a declarat Zelenski ca răspuns la o întrebare despre rolul major al șefului biroului său prezidențial.

„Îl respect pentru rezultatele sale, el face ceea ce îi spun”, a spus președintele ucrainean, adăugând că atacurile împotriva lui Yermak îl vizează de fapt pe el. (The Kyiv Independent)

Zelenski n-are de gând să facă vreun interviu cu Carlson

Zelenski nu intenționează să acorde un interviu prezentatorului conservator american Tucker Carlson, contrar afirmațiilor acestuia din urmă, a declarat joi purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean.

„Domnul Tucker Carlson ar trebui să-și verifice mai atent sursele din FSB, serviciile de securitate ruse”, a spus ironic purtătorul de cuvânt Serghei Nykyforov pe Facebook.

„Președintele Ucrainei are o agendă complet diferită, iar Tucker Carlson nu face parte din ea”, a continuat el.

Prezentatorul este un apropiat al lui Donald Trump, a cărui posibilă victorie la alegerile prezidențiale din noiembrie a stârnit temeri cu privire la reducerea sau chiar întreruperea ajutorului militar crucial acordat de SUA Ucrainei.

Tucker Carlson, un jurnalist controversat, dar foarte celebru în Statele Unite, care a fost concediat de la canalul Fox News, a realizat în februarie un interviu cu Vladimir Putin. El a afirmat miercuri seara că a primit acceptul pentru un interviu cu Zelenski. (France Presse)

Gigantul rus de stat Rostec a anunțat joi că unitatea sa de export de armament a organizat producția în India de obuze perforante pentru tancurile de luptă fabricate în Rusia.

Rostec a făcut acest anunț înaintea vizitei din 8-9 iulie în Rusia a premierului indian Narendra Modi, care va purta discuții cu președintele Vladimir Putin.

Proiectilele "Mango” care vor fi produse în India sunt concepute pentru a fi trase de tancurile T-72 și T-90 pe care le folosesc forțele terestre ale Indiei, a precizat Rostec. (Reuters)

Putin și Xi, apel pentru o ordine mondială „multipolară”

Președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping au pledat joi pentru o ordine mondială „multipolară”, care să contracareze unilateralismul american.

Declarația de la Astana „subliniază angajamentul tuturor participanților la Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS) față de formarea unei ordini mondiale multipolare echitabile”, a declarat Putin la sesiunea plenară a acestei alianțe, care reunește Rusia, China, Iran, India și țările din Asia Centrală.

„Este extrem de important pentru OCS să fie de partea dreaptă a istoriei, de partea echității și a justiției”, a insistat omologul său chinez.

Bombardamentele rusești au rănit joi șapte persoane în orașul ucrainean Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk, a spus guvernatorul regional Serhiy Lysak pe Telegram.

Guvernatorul a scris anterior că forțele ruse au atacat miercuri seara și joi dimineața zone din apropierea Nikopol cu drone kamikaze și artilerie .

Aceste atacuri au deteriorat elemente de infrastructură, patru clădiri rezidențiale, o conductă de gaze și o linie de electricitate, a spus el. (Reuters)

Belarus, principalul aliat al Moscovei, a devenit joi oficial cel de-al 10-lea membru al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), alăturându-se Rusiei, Chinei și altor țări cu relații tensionate cu Occidentul.

Decizia a fost anunțată de OCS pe Telegram, cu ocazia summitului care are loc la Astana. Pe lângă Rusia, China și acum Belarus, celelalte țări din OCS sunt India, Pakistan, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan. (AFP)

Trupele ucrainene s-au retras dintr-o parte a orașului Ceasiv Iar

Forțele ucrainene s-au retras dintr-o parte a Ceasiv Yar (estul regiunii Donețk), a declarat joi purtătorul de cuvânt al armatei la televiziunea națională.

„A devenit nepractic să menținem cartierul canalului după ce inamicul a intrat în el, deoarece amenința viața și sănătatea militarilor noștri, iar pozițiile apărătorilor noștri au fost distruse”, a declarat Nazar Voloshyn.

„Comandamentul a decis retragerea spre poziții mai protejate și mai pregătite, dar chiar și acolo inamicul nu își oprește acțiunile de luptă active”, a adăugat el. (Reuters)

„Ar trebui asigurată egalitatea”: Un general german spune că serviciul militar obligatoriu ar trebui să vizeze și femeile.

Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu în 2011, deşi legea continuă să permită acest tip de recrutare în eventualitatea unui război sau a altor tensiuni.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a scos din nou în evidenţă deficienţele armatei germane şi a provocat o dezbatere privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

Ucraina spune că a doborât 21 de Shahed azi-noapte

Un clip apărut pe rețelele de socializare arată cum o dronă ucraineană lovește o poziție unde, ascuns printre copaci, se afla un tun autopropulsat rusesc Msta-S. În urma loviturii este detonată muniția de lângă tun, ceea ce provoacă o explozie spectaculoasă.

Rusia a lansat azi-noapte din regiunea Kursk 22 de drone de atac Shahed, fiind doborâte 21 dintre ele, anunță contul de Telegram al Forțelor Aeriene ale Ucrainei.

Dronele au fost doborâte în regiunile Kiev, Cernihiv, Jîtomîr, Sumî, Dnipro și Poltava, potrivit comandantului forțelor aeriene ucrainene, generalul Mykola Oleshchuk.

Guvernatorul regiunii nordice Cernihiv a spus că una dintre drone a lovit o instalație din regiunea sa, fără a oferi mai multe detalii, transmite Reuters. El a adăugat că peste 5 000 de consumatori din regiune au rămas fără curent electric joi dimineață.

Guvernatorul Dnipropetrovsk a declarat că apărarea aeriană a doborât două drone deasupra regiunii sale.

Banca Rusiei sugerează firmelor cum să evite sancțiunile

Banca centrală a Rusiei a transmis companiilor că ar trebui să utilizeze „soluții cu opțiuni multiple”, inclusiv criptomonede și alte active digitale, pentru a facilita plățile în relația cu partenerii străini, pentru a contracara sancțiunile occidentale.

Comerțul în plină expansiune al Rusiei cu China, India, Emiratele Arabe Unite, Turcia și alte țări care nu au impus sancțiuni a suferit obstacole majore în ultimele câteva săptămâni.

Sancțiunile occidentale recente au vizat instituții financiare ruse importante, inclusiv Bursa de la Moscova și alternativa internă a Rusiei la sistemul global de plăți SWIFT.

Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii centrale, a recunoscut că problemele legate de plăți reprezintă una dintre principalele provocări pentru economia rusă. (Reuters)

Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1200 soldați, 9 tancuri, 17 alte blindate de luptă, 65 de tunuri, 2 sisteme antiaeriene, 73 diferite vehicule și 4 echipamente speciale.

Kremlinul a refuzat oferta lui Erdogan de a fi mediator pentru pace

Tayyip Erdogan i-a spus miercuri lui Vladimir Putin că Turcia ar putea contribui la încheierea războiului dintre Ucraina și Rusia, dar purtătorul de cuvânt al lui Putin a răspuns că Erdogan nu poate juca rol de mediator în conflict.

Erdogan, vorbind cu Putin în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kazahstan, a declarat că el crede că este posibilă o pace echitabilă care să satisfacă ambele părți, a transmis președinția turcă.

Dar purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a exclus orice rol de intermediar pentru liderul turc.

„Nu, nu este posibil”, a declarat Peskov, când a fost întrebat de televiziunea rusă dacă Erdogan și-ar putea asuma un astfel de rol, potrivit Tass. Agenția de presă rusă nu a dat detalii despre motivul pentru care Kremlinul nu îl vrea pe Erdogan ca mediator.

Péter Szijjártó l-a sunat la telefon pe Serghei Lavrov pentru a lăuda relațiile ungaro-ruse în ziua vizitei lui Viktor Orbán la Kiev. La inițiativa părții ungare, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit marți la telefon cu ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó.

Europenii nu sunt de acord cu privire la aderarea Ucrainei la UE și la felul în care trebuie să se încheie războiul. Un sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) dezvăluie divergențe considerabile între europeni și ucraineni cu privire la felul în care se va încheia războiul.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Ministerul rus al Apărării a revendicat miercuri cucerirea unui prim cartier al Ceasiv Iar, un oraș strategic din estul Ucrainei pe care Moscova încearcă să îl ocupe în speranța că va crea o breșă în liniile ucrainene.
• Cel puţin 110 prizonieri de război ucraineni au fost executaţi în timp ce se aflau în captivitate în Rusia de la începutul invaziei, a anunţat miercuri un reprezentant al Parchetului General al Ucrainei, Iuri Belousov.
• Ucraina poartă discuţii privind trimiterea de gaze naturale din Azerbaidjan spre Uniunea Europeană, în contextul în care vrea să îşi menţină rolul de ţară de tranzit şi să îşi ajute vecinii din Vest să poată să îşi asigure securitatea energetică, a declarat miercuri Zelenski.
• Țările NATO s-au înțeles să furnizeze Ucrainei un ajutor militar de 40 de miliarde de euro. Ţările membre ale NATO au căzut de acord să finanţeze un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 40 de miliarde de euro anul viitor, au declarat miercuri doi diplomaţi occidentali pentru Reuters.
• Rusia va răspunde la decizia Finlandei de a acorda Statelor Unite acces la bazele sale militare, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe.
• Rusia a anunțat miercuri că își va suspenda participarea la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), acuzând-o că este „rusofobă” și „discriminatorie”.
• Cel puţin patru civili au fost ucişi şi 27 au fost răniţi miercuri într-un atac al Rusiei cu rachete şi drone explozive asupra oraşului Dnipro din zona est-centrală a Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional.
• Ministrul adjunct de externe rus Serghei Ryabkov a criticat miercuri Pentagonul după ce acesta a anunțat că Ucrainei i s-a permis să lovească Crimeea cu arme americane cu rază lungă de acțiune.

–––––––

Cele mai importante informații de miercuri privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro