Luna de miere

Dupa cistigarea alegerilor, partidele invingatoare primesc ca premiu o perioada de gratie. Variind intre un trimestru sau un semestru, perioada de gratie ofera invingatorilor posibilitatea de a se acomoda la geometria variabila a guvernarii. Cind guvernul experimenteaza si o formula inedita de coalitie, perioada de gratie devine o autentica luna de miere.

Adaptarea la guvernare este dublata in acest caz de examenul concertarii coalizatilor. Iar in cazul guvernului condus de Calin Popescu Tariceanu, luna de miere aproape a trecut fara ca elementele de stabilitate sa fie inca intrunite. Protocolul coalitiei nu va putea rezolva decit formal problema centrala a guvernarii: loialitatea partidelor participante.

De aceea, componenta parlamentara ramine cruciala. Asigurarea acesteia presupune fortarea relatiilor in interiorul coalitiei pentru a bascula presedintii celor doua camere. Aparenta de armonie guvernamentala nu poate fi nici macar mimata in aceste circumstante.

Aspectul fortuit al guvernarii vine sa completeze imaginea de improvizatie si reduce substantial durata etapei de initiere a marilor proiecte de politici publice.

Perioada mult mai scurta acordata guvernului pentru a se organiza este consecinta unei situatii politice noi. Fluiditatea crescuta a spatiului politic dupa decembrie 2004 obliga cele trei partide mari la reorganizari. In schimb, formatiunile politice mici dar cu un important potential de santaj urmaresc, relativ degajate, convulsiile interne ale organizatiilor importante.

Atit UDMR cit si PUR vor incerca sa speculeze orice context politic pentru a-si conserva pozitia avantajoasa si influenta.

PSD prefera expectativa pentru a rezolva conflictele interne punind PNL in pozitia de organizatie initiatoare a proceselor politice ulterioare. Congresul acestui partid ce va avea loc peste trei saptamini, intre 4 si 6 februarie, va marca incheierea primei etape a noului ciclu politic si va da dimensiunea interesului fata de schimbare.

Initial, congresul PNL urma sa asigure succesiunea la presedintia lui Theodor Stolojan si sa confirme pozitia de lider a lui Calin Popescu Tariceanu. Evolutiile politice au schimbat insa radical situatia. Deciziile strategice ale acestui congres vor influenta configuratia viitoare a guvernarii, relatiile dintre guvern si presedintie, dar mai ales reconfigurarea spatiului politic intern.

Calin Popescu Tariceanu, al cincilea presedinte al acestui partid, va reusi sa isi asume rolul incomod de reformator al vietii politice romanesti sau se va multumi sa ocupe relativ confortabil o pozitie destul de instabila. Daca excludem cei 8 ani ai presedintiei lui Mircea Ionescu Quintus (1993-2001), media mandatului celorlalti presedinti ai PNL nu depasit 1,7 ani.

Dificila tema a fuziunii cu PD introdusa pe agenda congresului de interventiile publice ale lui Traian Basescu obliga PNL la o atitudine clara. Momentul congresului face ca eventualul esec al fuziunii sa fie contabilizat mai degraba la PNL.

Atit PSD, cit si PD vor reactiona la tendintele politice pe care congresul PNL le va contura.

Pentru prima data dupa 1990 PNL se afla in postura neobisnuita de partid mare, desi strategia traditionala a liderilor sai pina la Theodor Stolojan viza mai degraba configurarea unui partid suplu cu un electorat de 10% si o pondere parlamentara de maxim 15% dar cu un potential de influenta ce il va plasa permanent in proximitatea deciziilor, daca nu a guvernarii.

Pusi in fata fuziunii, liberalii vor trebui sa defineasca pozitia lor fata de reforma politica.

Cele trei luni ce despart congresul PNL de congresul PD vor lasa democratilor posibilitatea de a se adapta contextului, dar si de a reconfigura zonele de influenta.

Daca in PNL Calin Popescu Tariceanu va fi beneficiarul lunii de miere guvernamentale devenind fara dificultati presedinte, in PD competitia interna pentru definirea centrilor de putere in epoca post-Basescu este in plina desfasurare.

Formula finala ce va fi consacrata la congresul din mai 2005 va fi rezultanta directiilor initiate de liberali, dar si a analizei dinamicii interne a grupurilor de influenta din PNL, precum si a echilibrelor regionale si generationale ce vor fi stabilite in urmatoarele luni la nivelul organizatiilor.

PSD a preferat, dupa o saptamina de controverse in presa, o negociere cu liderii judeteni cei mai influenti ai momentului, presedintii consiliilor judetene. Strategia de rezistenta in opozitie ii va transforma pe acestia in redutele partidului.

Tendinta de a schimba conducerea partidului a fost serios revazuta, dar controversele vor putea renaste in functie de impactul politic al congresului PNL si de reusita tentativelor de schimbare a presedintilor celor doua camere.

Odata cu congresul PNL, luna de miere a guvernarii se va fi sfirsit. Relatiile institutionale, raporturile dintre coalizati, pozitia partidelor de opozitie, atitudinea grupurilor de influenta economice si reactia opiniei publice vor traduce rapid semnalele transmise de liberali influentind piata politica pe termen mediu.