MAE roman dupa decizia CIJ asupra independentei Kosovo: Romania isi reafirma pozitia cunoscuta cu privire la nerecunoasterea statalitatii Kosovo, exprimata constant in ultimii ani

Romania isi reafirma pozitia cunoscuta cu privire la nerecunoasterea statalitatii Kosovo, exprimata constant in ultimii ani, se arata intr-un comunicat al Ministerului roman de Externe transmis vineri HotNews.ro.

MAE reitereaza atasamentul profund si constant al Romaniei fata de dreptul international si respectarea stricta si completa a acestuia, ca fundament esential al relatiilor internationale si politicii externe, precum si respectul fata de Curtea Internationala de Justitie, organul principal judiciar al ONU, arata MAE dupa ce a luat nota de avizul consultativ dat de CIJ joi.

Ministerul arata ca analiza avizului trebuie facuta detaliat, „pentru a identifica in mod corect si complet rationamentul pe care s-a bazat instanta de la Haga”, intrucat textul acestuia „are un caracter complex, datorat multitudinii problemelor juridice analizate, precum si modului in care a fost formulata intrebarea adresata Curtii”.

MAE considera ca formularea intrebarii de catre Adunarea Generala a ONU – Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala? – nu a permis CIJ sa abordeze problema pe fond.

„Curtea a analizat, cu caracter limitativ, numai legalitatea actului propriu-zis de a face o declaratie de independenta, dar nu si consecintele juridice ale acesteia, adica problema legalitatii constituirii unui pretins nou stat”, arata MAE.

Institutia continua: „CIJ a remarcat in aviz caracterul restrans si specific al intrebarii, subliniind ca aceasta nu s-a referit si la consecintele declaratiei, la faptul daca provincia Kosovo a dobandit sau nu statalitatea sau la validitatea sau efectele juridice ale recunoasterii Kosovo de catre acele state care au recunoscut Kosovo ca stat.

Prin urmare, Curtea nu a mai examinat problema daca declaratia a condus sau nu la crearea legala a unui stat si nici daca dreptul international confera Kosovo un drept de a-si declara independenta sau un drept la secesiune.

Curtea arata foarte clar ca nu poate examina – pentru ca se afla in afara intrebarii, asa cum a fost formulata – aplicabilitatea dreptului la autodeterminare in cazul de fata”.

MAE isi exprima speranta in reluarea dialogului dintre Belgrad si Pristina in vederea identificarii unei solutii care sa corespunda intereselor ambelor parti si care sa vizeze stabilitatea si perspectiva europeana a regiunii.

In pledoaria Romaniei – sustinuta si in acest caz in fata CIJ de Bogdan Aurescu – s-a argumentat necesitatea ca instanta de la Haga sa nu se limiteze la a raspunde strict, limitativ intrebarii puse de Adunarea Generala si a aratat ca problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze se refera, in viziunea Romaniei, la a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, in circumstantele cazului examinat.

Romania arata ca acceptarea ideii ca secesiunea unilaterala ar fi permisa de dreptul international si integritatea teritoriala s-ar aplica numai intre state ar implica faptul ca orice portiune de teritoriu a oricarui stat si-ar putea proclama independenta.

„Ar insemna ca orice provincie, district, judet sau chiar cel mai mic catun din orice margine a oricarui stat ar avea permisiunea dreptului international sa isi declare independenta si sa obtina secesiunea. (…) Aceasta concluzie nu poate fi acceptata”, a argumentat Aurescu, aratand, de altfel, motivul opozitiei Romaniei in recunoasterea independentei provinciei separatiste Kosovo.

Ce au spus ceilalti membri ai UE care nu recunosc independenta Kosovo

Dintre statele UE, numai cinci dintre ele nu reunosc independenta Kosovo: Romania, Grecia, Cipru, Slovacia si Spania.

Spania a spus ca respecta avizul Curtii, dar nu a facut nicio alta precizare referitoare la recunoasterea sau nu a independentei Kosovo.

Slovacia considera ca decizia CIJ nu schimba nimic si ca va continua sa sustina rezolutia ONU 1244, care sustine gasirea unei solutii comun acceptate prin dialog, si nu prin declararea unilaterala a independentei.

Cipru a ramas ferm in sprijinul acordat pozitiei Serbiei si isi reafirma „pozitia de neclintit privind respectul suveranitatii si integritatii teritoriale a Serbiei, care include provinciile Kosovo si Metohia”.

Numai Grecia nu a exprimat, pana in acest moment, o pozitie in urma deciziei CIJ de joi.