Maghiarii au obtinut in zece zile mai mult decat romanii in sase ani sub Iliescu

In exclusivitate pentru ZIUA de Cluj, Vladimir Tismaneanu vorbeste despre revolutia de la Budapesta din octombrie 1956. Presedintele Comisiei pentru condamnarea comunismului explica de ce revolutia ungara este, pentru Romania, un moment rusinos.

Rep: Ce rol au jucat autoritatile romane in timpul revolutiei din Ungaria?

Vladimir Tismaneanu: In primul rand, primul lucru care trebuie spus este ca Imre Nagy si membrii Guvernului legal condus de el nu au cerut azil in Romania. Era o minciuna sfruntata a propagandei sovietice si a regimului Dej.

Nagy si grupul sau s-au refugiat la Ambasada Iugoslava din Budapesta, de unde au iesit dupa un numar de zile impreuna cu familiile lor, pe baza promisiunii facute de colaborationistul Imre Kadar, aceea ca vor fi lasati in libertate. Au fost rapiti de trupele de securitate sovietice, dusi in dube, transportati intr-un avion militar si au ajuns in Romania.

Au fost tinuti sub domiciliu fortat la Snagov. Mai intai li s-a permis sa aiba contacte unii cu altii, insa ulterior li s-a interzis accesul la informatii.

Tatal lui Petre Roman l-a tradat pe Nagy

Rep: Ce au facut, mai exact, autoritatile de la Bucuresti?

V.T.: Conducerea Partidului Muncitoresc Roman a delegat un numar de membri ai Biroului Politic (Emil Bodnaras si Petre Borila), direct legati de serviciile secrete sovietice, sa mentina legatura cu membrii Guvernului Nagy, care erau in domiciliu fortat la Snagov. In repetate randuri, Imre Nagy a protestat impotriva rapirii si a faptului ca erau tinuti ostatici de catre tovarasii romani.

Legatura permanenta cu Imre Nagy si alti membri ai grupului sau a asigurat-o un grup de influenti ilegalisti de origine maghiara: Nicolae Goldberger, Iosif Ardelean (directorul cenzurii pe intreaga Romanie) si, cel mai important, Walter Roman (tatal lui Petre Roman – n.red.), directorul Editurii Politice.

Roman il cunostea pe Nagy din timpul exilului moscovit din anii razboiului. Gheorghiu Dej personal primea informatii in detaliu despre aceste discutii si transmitea imediat ceea ce afla Securitatii sovietice.

Intr-o discutie cu un comisar sovietic, Gheorghiu Dej a afirmat ca, dupa ce vor fi terminat sa-l investigheze autoritatile romane, il vor preda pe Nagy tovarasilor maghiari pentru a-l spanzura, dar nu de gat, ci de limba.

Statul roman ar trebui sa-si ceara scuze

Rep: Au vreo culpa istorica autoritatile romane?

V.T.: Pozitia din 1956 a guvernantilor Republicii Populare Romane este una din paginile cele mai sumbre si mai rusinoase din istoria regimului comunist. Eu unul sunt dintre cei care spun ca statul roman ar trebui sa ceara scuze pentru ce s-a petrecut atunci. .De ce suflul revolutiei maghiare n-a prea atins Romania? N-as zice ca nu l-a atins.

3000 de studenti ai Universitatii din Timisoara formuleaza proteste similare cu cele ale celor de la Budapesta. Au loc framantari studentesti la Bucuresti si Cluj, care nelinistesc profund conducerea Partidului Muncitoresc Roman.

Din pacate, nu s-au transformat in miscari de masa tocmai pentru ca din conducerea comunista romana a lipsit un curent antistalinist, precum acela simbolizat de Imre Nagy. In zece zile de revolutie la Budapesta, maghiarii au obtinut, in timpul lui Imre Nagy, mai multe drepturi si mai mult pluralism decat au obtinut romanii in primii sase ani, cat a fost Ion Iliescu in fruntea tarii.

Rep: Apropo de Ion Iliescu. Ce facea in 1956?

V.T.: Ion Iliescu, la momentul revolutiei ungare, era secretar al CC al UTM (Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc) si presedinte al Uniunii Asociatiilor de studenti din Romania. Asadar, era principalul instructor politic trimis de partid sa supravegheze si sa disciplineze studentimea.