Medicamente care ne fac mai destepti? Psihostimulante recomandate pentru cresterea performantei academice

Steroizi academici: medicamente care ne fac mai destepti; cresc puterea de concentrare, imbunatatesc memoria, sporesc performantele la examen. Cu ce pret? Ce se intampla cand un psihostimulant incepe sa fie folosit in scopuri nemedicale, pentru cresterea performantei academice?

Se numeste Ritalin si este un psihostimulant recomandat pentru pacientii care sufera de hiperactivitate sau deficit atentional. Abuzul de Ritalin s-a raspandit insa in afara acestei arii de acoperire. A ajuns, spun specialistii, sa fie folosit ca medicament pentru cresterea performantei intelectuale in interiorul universitatilor anglo-saxone. Intr-un mediu academic competitiv, cum este cel britanic, de exemplu, apelul la stimulente de tot felul pentru a castiga un punctaj mai bun la examen nu este nou. El are intotdeauna costurile sale.

Andrei Miu: E mai grav decat cosumul de cofeina si nicotina

Am stat de vorba cu dr. Andrei Miu, de la Catedra de psihologie a Universitatii Babes Bolyai: „Faptul ca psihostimulante ca metilfenidatul (Ritalin) au inceput sa fie folosite in scopuri nemedicale, ca „steroizi academici” care sa creasca performantele cognitive, este cu certitudine cel putin la fel, daca nu cumva mai grav decat consumul la scara larga al cafeinei si nicotinei. Acest medicament a fost creat pentru a compensa functionarea deficitara a unor circuite cerebrale din partea anterioara a creierului la pacientii cu tulburare de hiperactivitate si deficit atentional (ADHD).

Este vorba despre circuite nervoase care leaga zonele prefrontale de alte regiuni din creier, cu functii importante in concentrare atentie, planificare, reglare emotionala. Pentru a comunica in aceste circuite nervoase, neuronii folosesc ca neurotransmitatori dopamina si adrenalina. In sindromul de deficit atentional (ADHD) aceasta comunicare este disfunctionala. Ritalin imbunatateste functionarea acestor circuite nervoase, pastrand mai multa vreme dopamina eliberata de neuroni in sinapse.”

Ce se intampla daca folosim Ritalin (metilfenidat) fara sa avem ADHD? In principiu, este imbunatatita capacitatea de concentrare, te face sa te simti mai treaz si mereu in priza, sau chiar stimuleaza intelectul. Asta, cel putin, sustin subiectii unei anchete printre studenti efectuata de BBC, ancheta care a semnalat fenomenul. Specialistii sunt mult mai rezervati.

Steroid academic cu efecte adverse grave

Dr. Andrei Miu atrage atentia ca exista argumente pentru a spune ca medicamentul nu actioneaza la fel in creierul sanatos si in cel afectat de disfunctii cum ar fi ADHD. Argumente pentru a sustine si ca Ritalin poate avea efecte adverse grave: „In timpul activitatii cognitive, neuronii consuma mai multa glucoza, molecula a carei degradare le asigura energia.

Un studiu recent de tomografie cu emisie de pozitroni a aratat ca administrarea de metilfenidat la indivizi sanatosi, in timpul unor sarcini cognitive care solicita concentrarea atentiei, reduce cu cel putin jumatate consumul de glucoza la nivel prefrontal. Mai mult, la cei care avut performante cognitive mai slabe, metilfenidatul a scazut si mai mult capacitatea de concentrare atentionala. Prin urmare, metilfenidatul compenseaza disfunctiile prefrontale din ADHD, dar poate interfera cu functionarea circuitelor prefrontale la indivizi sanatosi.”

La asta se adauga posibilele efecte secundare ale medicamentului: halucinatii, insomnii, schimbari de dispozitie, nervozitate, migrene, sau chiar crampe, diaree, apetit alimentar redus. De fapt, la ora actuala nu exista inca studii care sa spuna cat de periculos sau cat de sigur este acest medicament pentru indivizii fara tulburari neurologice. Mai mult, studiul pe studenti a aratat ca vorbim de un medicament care a ajuns sa fie prizat nazal, ceea ce creste riscul de supradozare si dependenta.

Miu: Adolescentii sunt predispusi la efecte adverse

„Nu in ultimul rand, adolescentii ar putea fi in mod special predispusi la a dezvolta efecte adverse fata de acest medicament. Adolescenta este o perioada critica pentru creier, in care se dezvolta sistemele prin care neuronii comunica cu ajutorul unor molecule ca dopamina si noradrenalina, iar circuitele prefrontale joaca, poate, rolul cel mai important in aceste procese de dezvoltare. Trebuie sa constientizam faptul ca dezvoltarea creierului produce modificari vizibile pana dupa 30 de ani, dar continua pe tot parcursul vietii sub forma modificarii conexiunilor dintre neuroni, iar de aceste modificari depind procese cognitive (invatarea, memoria) si emotionale esentiale. Abuzul de metilfenidat ar putea avea efecte ireversibile si pe termen lung asupra acestor procese de dezvoltare si plasticitate ale sistemului nervos.”

• Andrei C. Miu este Licentiat in Psihologie (Universitatea Babes-Bolyai), Master in Medicina Moleculara si Neurostiinte (Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu) si Doctor in Psihologie (Universitatea Babes-Bolyai). Conduce Laboratorul de Neurostiinte ale Emotiei si Cognitiei (EmCogLab) de la Catedra de Psihologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, cu o intensa activitate de cercetare in domeniul neurostiintelor cognitive, afective si clinice. Este Vicepresedintele Societatii Nationale de Neurostiinte din Romania. Membru in numeroase alte asociatii profesionale de neurostiinte si psihologie, precum si comitete editoriale ale unor reviste stiintifice internationale de prestigiu. Autor a peste 30 de articole de cercetare, citate in zeci de studii, capitole, tratate si rapoarte guvernamentale din toata lumea. 

Pentru mai multe detalii vizitati www.emcoglab.org si www.psychology.ro