Mediterana de Est: Un pocher energetic… în care rolul asului revine Statelor Unite

Pe tabla de şah a energiei din Mediterana de Est jucătorii implicaţi fac în permanenţă mutări, în timp ce tensiunea în Zona Economică Exclusivă a Ciprului rămâne la niveluri ridicate din cauza prezenţei platformelor plutitoare de foraj trimise de Turcia în regiune, scriu grecii de la To Vima, citează Rador.

Chiar dacă Ankara nu intenţionează să dea înapoi de la intenţiile sale declarate, celelalte ţări din regiune strâng relaţiile de colaborare printr-o serie de acţiuni ce beneficiază de sprijin puternic din partea SUA.

În acest context, sosirea la Atena în această săptămână a subsecretarului de stat american pentru probleme energetice, Francis Fannon, şi participarea lui (la data de 7 august) la formatul 3+1 împreună cu miniştrii energiei din Grecia, Kostis Hatzidakis, din Cipru, Georgios Lakkotrypis, şi Israel, Yuval Steinitz, este edificatoare pentru planurile americane. Statele Unite au avut de asemenea o prezenţă puternică şi la recenta reuniune a Forumului pentru Gazele Naturale din Mediterana de Est (East Med Gas Forum – EMGF), care s-a desfăşurat la Cairo în perioada 24-25 iulie. La întâlnirea din capitala Egiptului, au fost prezenţi atât Fannon, cât şi ministrul american al energiei Rick Perry.

Este evident că întâlnirea de la Cairo a jucat un rol crucial, întrucât EMGF evoluează spre transformarea lui într-un organism regional. În acest sens, o contribuţie semnificativă a avut-o prezenţa americană, dar nu a fost singurul factor care a dus la această evoluţie. La fel ca la prima întâlnire, au fost prezenţi miniştrii energiei din Egipt, Tarek el Molla, din Israel, Yuval Steinitz, din Grecia, Kostis Hatzidakis, din Cipru, Georgios Lakkotrypis, din Iordania Hala Zawati, al Autorităţii Palestiniene, Mohammad Mustafa, adjunctul ministrului italian al energiei, Andrea Cioffi, directorul general pentru energie al Comisiei Europene, Dominique Ristori, precum şi ambasadorul Franţei în Egipt, Stéphane Romatet (ceea ce ar transmite un posibil mesaj cu privire la o viitoare participare a Parisului la EMGF). Prezenţi au fost şi reprezentanţi ai Băncii Mondiale.

Uniunea Europeană pare dispusă să contribuie cu un ajutor economic însemnat la lucrările Forumului, iar Banca Mondială va contribui la realizarea studiului referitor la cele mai bune scenarii de valorificare şi export al zăcămintelor de gaz natural din Mediterana de Est. Lipsesc trei ţări din regiune: Turcia, Liban şi Siria.

Rolul Egiptului şi colaborarea cu SUA şi Israel

EMGF demonstrează în mod limpede că Egiptul revendică un rol central şi conducător în arhitectonica energetică a regiunii. Nu este vorba doar de existenţa pe teritoriul lui a unor mari zăcăminte de gaz natural, ci şi de poziţia sa geografică, care, în combinaţie cu existenţa unei infrastructuri pentru gazul natural lichefiat, transformă această ţară într-un nod energetic. În acelaşi timp cu greu se poate nega faptul că Egiptul este principala contrapondere la încercările Turciei de a revendica un rol activ în Mediterana de Est.

Cairo are doi aliaţi foarte puternici în acest demers: Statele Unite şi Israelul. Pe durata lucrărilor Forumului (aceasta a fost a doua întâlnire, după cea desfăşurată în ianuarie, a treia urmând să aibă loc în ianuarie 2020), forum care va fi găzduit permanent de capitala egipteană, a fost semnat între SUA şi Egipt un Memorandum de Înţelegere cu scopul promovării dialogului strategic dintre cele două ţări.

În acelaşi timp, energia apropie tot mai mult Egiptul de Israel. Relaţiile dintre cele două părţi traversează una dintre cele mai bune perioade, iar prezenţa lui Abdel Fattah al Sisi la conducerea acestei ţări arabe a contribuit în mod special în acest sens. Nu este la mijloc doar acordul cu privire la exportul de gaze naturale israeliene spre terminalele egiptene, ce a fost posibil după găsirea unei soluţii pentru îndelungatul diferend economic apărut între cele două ţări după ce Egitpul şi-a încălcat obligaţiile cu privire al exportul de gaze naturale către Israel.

Mai există şi planul de a se construi un nou terminal terestru de lichefiere la Marea Roşie – în Peninsula Sinai – astfel încât gazul din regiune să poată fi exportat spre Asia.

Dacă la cele de mai sus se adaugă şi începerea negocierilor dintre Israel şi Liban cu scopul soluţionării diferendului dintre cele două ţări şi de a se realiza o delimitare a zonelor maritime ale acestora – evoluţie care a devenit posibilă în urma implicării americane foarte energice, mai ales a asistentului secretarului de stat pentru Orientul Mijlociu, David Satterfield, care, de notat, va fi viitorul ambasador al Statelor Unite în Turcia – ne putem da seama că în Orientul Mijlociu se creează o nouă realitate geopolitică ce trece dincolo de domeniul energiei.

EMGF, formatul 3+1 şi importanţa lor pentru Atena

Promovarea Forumului, dar şi a formatului 3+1 are o importanţă deosebită pentru Atena. Accentul pus pe respectarea Dreptului Internaţional – în cazul de faţă pe respectarea Dreptului Mării – după cum a reieşit din comunicatul recentei întâlniri de la Cairo, are o importanţă crucială pentru partea greacă. În acelaşi timp, examinarea sustenabilităţii căilor de transport, în care intră, în ciuda dificultăţilor tehnice evidente, şi conducta East Med, face ca Forumul să fie pentru Grecia un teren vital de exercitare a politicii sale externe (ministrul Hatzidakis a avut o întâlnire cu Perry la Cairo pe tema colaborării bilaterale în domeniul energiei). Totuşi faptul că EMGF este perceput atât de negativ de către Ankara nu trebuie să scape atenţiei Atenei.

Formatul 3+1 poate deveni mai important, din punct de vedere politic. Atât Israelul, cât şi Statele Unite pun un mare accent pe dezvoltarea acestui format, iar acest lucru s-a văzut clar şi pe parcursul întâlnirii desfăşurate la Washington la data de 25 iulie între asistentul secretarului de stat pentru probleme economice, Manisha Singh, şi reprezentanţi din Grecia, Cipru şi Israel.

În acelaşi timp, vizita lui Fannon se bazează atât pe formatul 3+1, cât şi pe discuţiile extinse între Atena şi Washington în perspectiva desfăşurării unei a doua întâlniri a Dialogului Strategic în această toamnă, în capitala Greciei.

De altfel, la Atena, Fannon va avea o întâlnire şi cu secretarul de stat în Ministerul grec de Externe, Kostas Frankogiannis, un om-cheie al noului guvern grec în probleme de diplomaţie economică, cu o agendă extinsă asupra întregului spectru de colaborare bilaterală în domeniul energetic, colaborare care, de altfel, a fost extinsă foarte mult în ultimii ani (ΤΑΡ, FSRU Alexandroupoli, IGB etc.), potrivit To Vima, citat de Rador.