Mesaje contradictorii de la Bruxelles: Barosso a subliniat necesitatea implementarii complete a celor patru obiective. Guvernul Romaniei sustine ca mecanismul de cooperare si verificare pe justitie nu a fost discutat

Presedintele Comisiei Europene a subliniat in intalnirea de marti, de la Bruxelles, avuta cu premierul roman Calin Popescu Tariceanu „necesitatea unor eforturi reinoite de a implementa in intregime cele patru benchmark-uri pe care Romania le-a convenit cu CE la aderare”, a declarat purtatorul de cuvant al CE Mark Gray. Comisia Europeana si Guvernul roman au insa mesaje contradictorii in privinta discutiei: comunicatul de presa al Guvernului arata ca mecanismul de cooperare si verificare „nu a fost inscris pe agenda discutiilor dintre cei doi oficiali”, ci doar misiunea de experti care va face urmatoarea evaluare a justitiei romane, ce va fi publicata in ianuarie-februarie 2009.

Mesajul primit de Tariceanu la Bruxelles in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si a luptei anticoruptie a fost unul clar: „In privinta mecanismului de cooperare si verificare, presedintele Barroso a subliniat nevoia unor eforturi reinnoite de a implementa complet cele patru obiective (benchmarks) cu care Romania a fost de acord in momentul aderarii. El a subliniat angajamentul continuu al Comisiei de a lucra in parteneriat cu autoritatile romane si a incurajat Guvernul sa trateze lupta impotriva coruptiei la nivel inalt ca o chestiune de importanta nationala”.

„Implementarea completa a celor patru benchmark-uri” inseamna implicit si a celui de-al treilea, care stipuleaza: „continuarea seriei de anchete profesioniste si impartiale in cazuri de coruptie la nivel inalt; asigurarea stabilitatii legislative si institutionale a cadrului anticoruptie, in special prin mentinerea procedurii actuale de numire si revocare a procurorului General al Romaniei, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie si a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General”.

Sublinierea presedintelui Comisiei Europene vine in contextul in care Senatul a adoptat in 16 septembrie, cu 78 de voturi pentru si 45 impotriva, proiectul de lege care decide ca numirea sefilor la DNA, DIICOT si la Parchetul ICCJ va fi realizata de catre CSM, la propunerea Ministerului Justitiei si cu avizul Sectiei de procurori din cadrul CSM si nu de catre presedintele Romaniei. Legea a fost trimisa spre promulgare presedintelui, care poate fie sa o retrimita in Parlament, fie sa o atace la Curtea Constitutionala.

In putine cuvinte, Comisia Europeana a indicat la ce se asteapta de la Guvernul de la Bucuresti. Insa acesta a inteles altceva din intalnirea de la Bruxelles, potrivit comunicatului de presa al executivului: „In ceea ce priveste mecanismul de cooperare si verificare aplicabil Romaniei pentru sistemul judiciar, acest subiect nu a fost inscris pe agenda discutiilor dintre cei doi oficiali, cei doi referindu-se doar la pregatirea misiunii de experti care vor face urmatoarea evaluare de etapa pentru Romania, ce va fi publicata in ianuarie-februarie 2009”.

Potrivit partii romane, mecanismul de cooperare nu a fost discutat, intrucat nu a fost inscris pe agenda discutiilor. Insa cele patru obiective despre a caror necesitate de implementare vorbeste Barroso si incurajarea adresata executivului de la Bucuresti de a trata lupta impotriva coruptiei la nivel inalt ca o chestiune de importanta nationala fac parte tocmai din acel mecanism de cooperare si verificare aplicabil sistemului judiciar din Romania.

Temele discutiei, asa cum sunt prezentate de Mark Gray, au fost „pachetul energia si schimbare climatica, strategia Lisabona si mecanismul de cooperare si verificare referitor la reforma judiciara si coruptie”. Potrivit Guvernului, temele de discutie au fost aceleasi, mai putin ultimul, desi in comunicatul de presa de luni care anunta vizita premierului la Bruxelles indica altceva.

„Pe agenda discutiilor figureaza masurile intreprinse pentru implementarea Planului National de Reforme corespunzator Agendei Lisabona, discutarea punctului de vedere al Romaniei fata de pachetul legislativ schimbari climatice-energie, precum si aspecte ale desfasurarii mecanismului de cooperare si verificare”, arata comunicatul de luni.

Ce a inteles Comisia din discutiile cu Tariceanu si ce a inteles premierul roman

Mark Gray a mai aratat ca in „bunul si constructivul schimb de opinii” dintre cei doi, presedintele Barroso l-a pus la curent pe premierul Tariceanu si cu eforturile Comisiei de a intari Uniunea Europeana si coordonarea internationala de stabilizare a pietelor financiare si „l-a incurajat pe primul ministru sa inainteze cu un numar de reforme urgente in Romania, reforme menite sa intareasca politica fiscala si sa reduca birocratia”.

Referitor la aceasta tema a discutiei, Guvernul roman informeaza ca Tariceanu i-a vorbit presedintelui Barroso despre efectul crizei in Romania. Premierul Popescu Tariceanu a aratat ca „nu sunt semnale de slabiciune in sistemul bancar romanesc”, dar acest fenomen va avea efecte si in Romania din cauza crizei de lichiditati si a scumpirii creditelor, cu efecte asupra investitiilor, se arata in comunicat.

In privinta pachetului energie si schimbari climatice, purtatorul de cuvant al Comisiei arata ca Barroso a salutat sustinerea pe care Romania o acorda propunerilor Bruxelles-ului. „Presedintele Barroso a accentuat angajamentul de a lucra cu autoritatile romane pentru a ajunge la un acord echilibrat si ambitios pe aceasta tema pana la sfarsitul anului”, a aratat Gray.

Potrivit Guvernului roman, aceasta a fost tema principala de pe agenda discutiilor celor doi. „Premierul Tariceanu a sustinut ca interesul Romaniei este acela de a continua si pe viitor dezvoltarea economica accelerata, care sa mentina si sa construiasca o baza industriala solida in Romania, tinand cont de obligatiile asumate de Uniunea Europeana, de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020, obiectiv pe care si l-a asumat si Romania”, arata comunicatul executivului. „Avem convingerea ca Uniunea Europeana trebuie sa ramana un lider in materie de protectie a mediului, iar Romania a sustinut si va sustine eforturile Uniunii Europene in aceasta directie”, a spus Tariceanu potrivit sursei citate.

Agenda Lisabona este un subiect cu larga acoperire in comunicatul guvernului, care arata ca premierul a subliniat dorinta Romaniei de a indeplini obiectivele acesteia. „Consider ca asumarea obiectivelor care decurg din agenda Lisabona va permite Romaniei sa intre in circuitul de competitivitate al Uniunii Europene” a declarat primul-ministru. El a subliniat necesitatea unor investitii solide in inovare, dezvoltare tehnologica si tehnologii de varf, domenii care determina ca Uniunea Europeana sa fie un spatiu de competitivitate la nivel mondial, arata comunicatul de presa, care adauga ca „preseditnele Comisiei Europene, a remarcat faptul ca Romania a fost prima tara membra UE care a prezentat Comisiei Europene un plan national de reforma pentru indeplinirea obiectivelor din Agenda Lisabona”.