Mesele de Paști pot aduce între 1 și 3 kilograme în plus. Poți să mănânci de toate și în același timp să mănânci corect? Trucurile nutriționistului Lygia Alexandrescu

​Sărbătorile de Paști aduc și mese copioase, porții mai mari decât de obicei, pe care nu este foarte politicos să le refuzi, mai ales dacă te afli în vizită, iar în doar câteva zile, există riscul de a acumula între 1 și 3 kilograme în plus. Mesele de sărbători sunt de regulă mai bogate decât cele din zilele obișnuite, iar una dintre cele mai mari tentații este ca întreaga familie să se așeze pentru câteva ore în fața unei mese pline cu bunătăți, timp în care se mănâncă o mulțime de preparate și alimente amestecate. Se poate mânca din toate și în același timp corect? Încercăm să aflăm răspunsul împreună cu Lygia Alexandrescu, consultant în nutriție sportivă, educație alimentară și comunicare nutrițională.

Sfaturile nutriționistului pentru masa de Paști: Cel puțin o oră de pauză între felurile de mâncare, multe verdețuri și multă apă

Sărbătorile de Paști sunt o perioadă specială atât prin încărcătura emoțională, cât prin cea culinară, spune Lygia Alexandrescu. Este o perioadă în care se mănâncă foarte consistent, iar bucătăria românească oferă o mare varietate de preparate tradiționale, care se regăsesc în aceeași zi pe aceeași masă.

„Și aici trebuie să avem un pic de grijă, pentru că bucuria acestor zile la noi, românii, este mare și asta înseamnă mese multe, copioase, porții mari, care nu se refuză, deci există riscul unui câștig ponderal de 1 până la 3 kilograme în aceste zile de Paști. Și atunci, trebuie să avem grijă la felul în care consumăm alimentele, cum le combinăm, chiar dacă le gustăm pe toate”, este sfatul nutriționistului Lygia Alexandrescu.

Preparatele tradiționale românești de Paști sunt foarte diverse din punctul de vedere al compoziției și sunt bazate mult pe proteine animale. În plus, avem și mult ou prezent în aceste alimente tradiționale, spune Lygia Alexandrescu.

„Avem carne, drob, borș de carne, friptură și bineînțeles multe glucide gustoase, adică avem cozonac, pască și mai ales alcool, care este, la fel, o glucidă. Dacă vorbim despre managementul mesei tradiționale de Paști, atunci, mai ales dacă s-a ținut post, pentru a nu ne trezi cu starea de sănătate alterată – iar lucrurile se pot întâmpla și în timp, adică o criză digestivă poate apărea și mai târziu, nu neapărat în ziua de Paști – trebuie să controlăm foarte bine ce mâncăm și mai ales în ce combinații. Adică este foarte important să eșalonăm meniul de Paști pe care ni l-am propus, fie ca gazde, fie ca musafiri”, subliniază nutriționistul.

Lygia Alexandrescu,consultant în nutriție sportivă, educație alimentară și comunicare nutrițională / Foto: Agerpres

Primul sfat al Lygiei Alexandrescu este să păstrăm o pauză de cel puțin o oră între felurile de mâncare: „În felul acesta, riscul indigestiei este mult diminuat.”

În plus, salata verde, spanacul, castravetele, ridichiile, rucola sunt verdețuri care ar trebui să însoțească mesele bogate în carne și ouă din aceste zile, spune nutriționistul.

Foarte importantă este și mărimea porției de alimente consumate, „adică urmărim calitatea, aromele alimentelor pe care le consumăm și nu obținerea unui stomac plin. Este bine să evităm alimentele grase, prăjite, sosurile grele, chiar și în salate. De multe ori în salate se adaugă sosuri foarte bogate în calorii și mai ales în grăsimi saturate. Toate acestea favorizează, bineînțeles, indigestie”.

De evitat sunt și sucurile de fructe, condimentele în exces și alimentele foarte acide.

Dacă vorbim despre o digestie bună, vorbim despre hidratare: „Între feluri este foarte important încercăm să bem apă în cantități mici – nu ingerăm o jumătate de litru de apă între felurile mese de Paști, ci în cantități mici, pentru ca întregul organism să se hidrateze și funcțiile renale să nu fie forțate. A bea apă multă dintr-odată înseamnă să eliminăm, să avem diureză rapidă și asta înseamnă să obosim rinichii, fără ca organismul să rămână hidratat. Așadar, consumăm apă pe tot parcursul mesei, în cantități mici, între feluri și în felul ăsta menținem sistemul digestiv activ și evităm deshidratarea. Știm bine că deshidratarea încetinește metabolismul.”

Mic dejun de Paști: ou sau drob, nu ou și drob

Tocmai pentru că avem multe variante de alimente tradiționale pe care le mâncăm o dată pe an, este important să eșalonăm aceste alimente, în așa fel încât să le consumăm la mese diferite, nu la aceeași masă.

Putem începe dimineața de Paști cu un mic dejun cu legume – roșii, ridichi, ceapă verde – puțină pâine integrală, care conține multe fibre, și ou.

Drob / Foto: Masezdromaderi | Dreamstime.com

O altă variantă este drobul, dar este bine ca el să fie consumat separat de ouă. Așadar, la micul dejun consumăm fie ouă, fie drob, nu împreună, mai ales în cazul în care anterior s-a ținut post.

Pe de altă parte, tot ce înseamnă aperitiv – indiferent că vorbim despre ou sau despre drob – trebuie consumat dimineața, în așa fel încât să nu încărcăm prânzul cu prea multe feluri de alimente.

Drobul poate fi de pasăre sau de miel.

La micul dejun putem să bem, pe lângă cafea, și un ceai care să ajute digestia – ceai de salcâm, la ceai de sunătoare, de gălbenele, toate fiind ceaiuri care stimulează digestia foarte bine.

Pască și cozonac doar în pauza dintre mese

Vedetele sărbătorii de Paști, ca desert, sunt pasca și cozonacul.

Pască, cozonac și ouă pe masa de Pași / Foto: Cristina Alexe | Dreamstime.com

Ideal este ca desertul să fie consumat între mese, la 2 ore după micul dejun, și să nu depășească 150 – 200 de grame.

De asemenea, ideal este ca pasca și cozonacul să fie preparate în casă, pentru a avea control asupra ingredientelor. Dacă nu este posibil să fie făcute în casă, putem consuma și cozonac și pască artizanale, frământate și fără adaosuri care să le încarce structura deja hipercalorică.

Ciorba, recomandarea nutriționistului la prânzul de Paști

Prânzul de Paști, când mergem în vizită sau când avem musafiri, poate începe fie cu o ciorbă de miel, fie de pasăre: „O ciorbă de carne se poate consuma la felul unu pentru că hidratează foarte bine și, bineînțeles, dă și sațietate. În felul acesta reușim să mâncăm mai puțin la felul următor”, spune nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Felul doi este, de obicei, friptură sau stufat – legumele verzi, gătite sau proaspete, ne ajută să contorizăm mai bine caloriile.

Ciorbă / Foto: Hani Eriani | Dreamstime.com

„Sigur că sunt gospodării în care se fac sarmale și de Paști, însă chiar dacă se întâmplă acest lucru, este bine să încercăm să rămână pentru a doua zi de Paști, pentru a nu încărca foarte mult masa din prima zi. Sigur că sarmalele sunt apanajul Crăciunului – cum se mai spune, Crăciunul, sătulul, Paștele, fudului. De Paști mâncăm ceva mai ușor, dar unele persoane preferă să aibă sarmale și pe masa de Paști.”

De asemenea, între mese este recomandat să se consume cafea, deparece are funcție colagogă și stimulează bila prin antioxidanții pe care îi conține și gustul amar pe care îl are. Așadar, o cafea neîndulcită este ideală între mese.

Iar dacă vrem să consumăm și desert, păstrăm regula de la micul dejun: cel mai bine este să așteptăm o oră și jumătate – două ore după ultimul fel consumat pentru a ne răsfăța și cu pască și cozonac.

–

Foto: Dreamstime..com, Agerpres.