Ministerul Energiei nu a aprobat prelungirea perioadei de viata a Reactorului 1 de la Cernavoda, solicitand conducerii Nuclearelectrica mai multe rapoarte, informari si evaluari

Ministerul Energiei, in calitate de actionar majoritar al Nuclearelectrica, a refuzat sa aprobe in sedinta extraordinara a actionarilor din 11 iulie, Strategia si Planul de actiuni actualizate pentru Proiectul de Retehnologizare a Unitatii 1 CNE Cernavoda. Strategia si planul prevad masurile privind dublarea perioadei de viata a reactorului 1 de la Cernavoda. Aceasta in conditiile in care durata de viata a acestuia expira in cinci ani, iar lucrarile de retehnologizare trebuie pregatite cu mai multi ani inainte. Ministerul Energiei nu a votat pentru strategie si plan, sustinand ca are nevoie de mai multe informatii. Astfel, a cerut conducerii Nuclearelectrica mai multe documente, rapoarte si evaluari.

Durata de viata a reactorului 1 de la Cernavoda ar putea expira chiar mai devreme decat a fost programat, daca va functiona in ritmul actual. Pentru retehnologizare, este estimat un cost de 1,2- 1,5 miliare de euro. Insa, acest cost este mult mai mic decat daca ar fi construit un nou reactor. Reamintim ca Ministerul Energiei se afla in discutii cu o companie chineza, China General Nuclear Power Corporation, pentru construirea reactorelor 3 si 4 de la Cernavoda, valoarea proiectului depasind 6 miliarde de euro, potrivit unor estimari mai vechi.

• Ministrul energiei sustine ca nu sunt bani suficienti pentru retehnologizare, in timp ce conducerea Nuclearelectrica afirma ca detine sumele necesare

In luna mai, actualul ministru al energiei, Toma Petcu, spunea ca statul roman trebuie sa finalizeze in acest an negocierile cu China General Nuclear Power Corporation pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 si 4 la centrala din Cernavoda, sustinand ca nu sunt bani suficienti pentru prelungirea duratei de viata a reactorului 1. Ministrul energiei a fost contrazis de Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica. Aceasta a spus ca Nuclearelectrica a strans sumele necesare pentru contributia sa la retehnologizarea Unitatii 1 de la Cernavoda. „Valoarea acestui proiect este de 1,2- 1,5 miliarde de euro. Daca mergem pe o structura de finantare clasica, 30% equity- 70% fonduri atrase, inseamna ca finantarea Nuclearelectrica ar fi undeva la 300 – 400 de milioane de euro, iar restul de la banci”, a declarat Daniela Lulache. „Aceasta retehnologizare inseamna inlocuirea unor echipamente, in functie de diagnosticul dat de specialisti. (…)Aceste studii tehnice incepute in 2014 vor fi finalizate in 2018, cand vom avea planificata oprirea Unitatii 1. Suntem in calendar”, a mai spus Daniela Lulache.

In sedinta extraodinara a actionarilor din 11 iulie 2017, Nuclearelectrica a solicitat aprobarea Strategiei si Planului de actiuni actualizate pentru Proiectul de Retehnologizare a Unitatii 1 CNE Cernavoda. Astfel, in baza notei de informare publicata pe site-ul companiei in data publicarii convocatorului AGEA, Nuclearelectrica a propus o serie de masuri de eficientizare tehnico-financiara a programului de retehnologizare a Unitatii 1 CNE Cernavoda care au fost determinate, prin aderare la experienta si practica internationale ale operatorilor de centrale CANDU, pe baza cercetarilor industriei nucleare asupra comportarii in timp a canalelor de combustibil si asupra mecanismelor de imbatranire care le afecteaza.

• Ministerul Energiei vrea mai multe hartii

Potrivit notei prezentate de Nuclearelectrica actionarilor, Unitatea 1 de la CNE Cernavoda a fost data in exploatare comerciala la data de 2 decembrie 1996. Conform evaluarilor facute pana in momentul de fata, datorita faptului ca aceasta a fost exploatata la un factor de utilizare al capacitatii de circa 90% de la punerea in functiune, superior celui de proiect (80%), Unitatea 1 va atinge pragul de 210.000 ore de functionare la putere nominala la sfarsitul anului 2023, dupa aproximativ 26,6 ani de functionare de la punerea in functiune cu circa 3,4 ani inainte de atingerea duratei de viata proiectate de 30 de ani, in ipoteza mentinerii unui factor de capacitate similar cu cel atins pana in prezent, pentru restul perioadei. Functionarea la un factor de capacitate mai ridicat cu circa 10 puncte procentuale a fost posibila datorita imbunatatirilor de proiect implementate de-a lungul timpului precum si modului judicios de operare si mentenanta.

Date fiind costurile majore pe care le presupune realizarea unor unitati noi de productie de mari dimensiuni, utilizand tehnologie nucleara, alternativa retehnologizarii este atractiva pentru proprietarul unei unitati nucleare. Principalul avantaj al unei asemenea optiuni este acela ca, la finalul retehnologizarii, proprietarul se va afla in posesia unei unitati nucleare capabile sa functioneze la parametri de proiect pentru inca un ciclu de viata (25 – 30 de ani), la costuri situate in jurul a 40% din cele pe care le-ar presupune construirea unui obiectiv similar nou. Suplimentar, retehnologizarea este mai avantajoasa decat construirea unei capacitati noi prin faptul ca durata necesara pentru lucrarile efective de retehnologizare este semnificativ mai scurta, estimata, pe baza informatiilor disponibile in acest moment, intre 24 si 30 de luni. Procesul de obtinere acorduri, avize si autorizatii, inclusiv autorizatia din partea Autoritatii de reglementare in domeniul nuclear (CNCAN) este mai putin laborios si comporta mai putine riscuri in conditiile in care amplasamentul este deja autorizat, aceasta etapa fiind una dificila de parcurs atunci cand este vorba despre unitati noi, pe amplasamente noi, se mai precizeaza in nota Nuclearelectrica.

Aprobarea actionarilor SNN este necesara in vederea implementarii la nivelul companiei a unui set de masuri care sa demonstreze ca Unitatea 1 poate fi operata in conditii optime de securitate nucleara dincolo de cele 210.000 de ore de functionare din proiectul initial. Actualizarea planului de actiuni aprobat de AGA in anul 2013 nu contravine in niciun fel masurilor aprobate la acel moment de catre actionari, ci reprezinta o masura de eficientizare suplimentara si de control al fluxurilor interne de capital in vederea realizarii programului de retehnologizare. Este o masura adoptata de centrale nucleare care opereaza tehnologie CANDU, iar aprobarea in cazul acestora a avut in vedere argumentele sustinute si de SNN in materialele prezentate, sustin reprezentantii Nuclearelectrica.

In ciuda argumentelor prezentate de conducerea Nuclearelectrica, Ministerul Energiei a considerat ca are nevoie de mai multe clarificari. Astfel, potrivit deciziei din sedinta actionarilor, a solicitat conducerii companiei „completarea strategiei/planului de actiuni cu informatii suplimentare privind actiunile intreprinse pana in prezent conform planului aprobat in anul 2013, situatia conditionarilor in inceperea lucrarilor privind extinderea numarului de ore de functionare a Unitatii 1, realizarea instalatiei de detritiere si retehnologizarea Unitatii 1, cu prelungirea duratei de operare cu inca 30 de ani, rezultatele inspectiilor preliminare realizate de SNN care au condus la oportunitatea extinderii numarului de ore de operare a Unitatii 1 si o evaluare cel putin preliminara a structurii organizatorice si contractuale in care se va realiza proiectul de retehnologizare, cu impact asupra costurilor. Actionarul majoritar a considerat ca la momentul AGA (11.07.2017) informatia pusa la dispozitie de SNN la momentul convocarii AGA precum si la solicitarea acestuia de informatii, este insuficienta pentru a adopta o decizie in acest sens, subiectul urmand sa fie readus in atentia actionarilor in cadrul unei adunari generale ulterioare”.

Vezi aici si atasate documente privind Strategia si Planul de actiuni pentru retehnologizarea Unitatii 1 de la Cernavoda.