Sari direct la conținut

Misterioasele morți ale ucrainenilor din Europa: Războiul hibrid al Moscovei

HotNews.ro
FSB , Foto: - / Sputnik / Profimedia
FSB , Foto: - / Sputnik / Profimedia

Sâmbăta trecută, când ofițerii bavarezi au intervenit după ce doi ucraineni fuseseră înjunghiați, s-au dus imediat la casa unui cetățean rus pe care îl supravegheau de ceva vreme. Acum, forţele de ordine germane bănuiesc că atacatorul ar fi acţionat cu un „motiv politic”, scrie presa italiană.

Războiul hibrid al Moscovei în Europa combină ambuscade, propagandă, infiltrarea pe rețelele sociale, activarea „lupilor singuratici”, planificarea de sabotaje și răzbunări exemplare pentru trădători. Aşa cum s-a întamplat în cazul pilotului dezertor care a predat elicopterul rusesc ucrainenilor și s-a ascuns în Spania sub o nouă identitate şi tot nu a reuşit să se salveze de asasinii ruși.

În Bavaria, tensiunea este foarte mare. Un cetățean rus arestat sub suspiciunea că a înjunghiat doi soldați ucraineni aflaţi în convalescenţa este acuzat de crimă și tentativă de omor. Potrivit poliției, soldații trimiși la un spital german pentru tratarea rănilor suferite în luptă au fost găsiți sâmbătă cu răni grave de cuţit în fața unui centru comercial din orașul bavarez Murnau am Staffelsee.

Unul dintre ei, în vârstă de 36 de ani, a murit pe loc. Celălalt, în vârstă de 23 de ani, e pe moarte la spital. Ambii erau în remisie și aveau să se întoarcă în curând pe front. La scurt timp după atacul cu cuțitul, poliția a arestat un bărbat de 57 de ani cu pașaport moscovit. Ambasada Rusiei nu a răspuns solicitărilor de lămuriri.

Două ipoteze complementare

Anchetatorii iau în considerare două ipoteze complementare: activarea, din ordinul Moscovei, celulelor rusești latente în Europa, sau începerea unei faze teroriste în care „mavericii” individuali pot intra în acțiune pentru a ataca cetățenii ucraineni fără a fi neapărat în contact cu agenţi secreţi ruși. Serviciile de informații de la Berlin au intensificat monitorizarea prezenței ruse în țară, după ce doi cetățeni ruso-germani au fost arestați luna trecută sub acuzația de complot de sabotaj împotriva instalațiilor militare, în ceea ce oficialii care anchetau cazul au considerat că este „un plan de subminare a sprijinului militar pentru Ucraina”.

Germania a devenit ținta principală a atacurilor. În februarie, doi baschetbalişti ucraineni au fost înjunghiați și uciși.

Volodimir Yermakov (17 ani) și Artem Kozachenko (18 ani) au murit în spital în urma rănilor suferite. Poliția exclude un motiv politic, dar nici nu au fost găsite piste alternative credibile. După înjunghierea de sâmbătă din Bavaria, acum sunt reexaminate chiar și incidentele minore, în speranţa de a găsi un fir comun.

Zilele trecute, Berlinul și-a rechemat ambasadorul la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, pentru consultări, după o serie de atacuri cibernetice împotriva partidului social-democrat SPD și a mai multor companii germane. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Berlin, care atribuie acțiunile unor comandouri cibernetice ruse, a spus că „guvernul german ia foarte în serios aceste episoade, un comportament împotriva democrației noastre liberale și a instituțiilor care o susțin”.

Fie că sunt sportivi sau soldați, se simt amenințați toţi cei care poartă o „uniformă” ucraineană.

În Spania, investigațiile privind execuția lui Maksim Kuzminov, pilotul rus de elicopter care în 2023 convenise cu Kievul să evadeze în Ucraina la bordul unei aeronave livrate forțelor ucrainene, nu au fost închise. După ce a dezertat, Kuzminov a fost ajutat să-și găsească o nouă identitate pe care să o folosească în Spania, unde se mutase. Pe 20 februarie, soldatul a fost ucis de o salvă de focuri trase cu o pușcă automată. Pentru autoritățile de la Madrid, nu există îndoieli. Singura incertitudine este dacă crima a fost organizată de Serviciul de Informații Externe (SVR), Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) sau Direcția Generală pentru Informații Militare (GRU).

(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro