Un paragraf de exact opt rânduri dintr-o amplă investigație realizată de publicația conservatoare americană Wall Street Journal a încins și mai tare scena politică românească și așa destul de înfierbântată.
Articolul nu este despre România, ci despre cum ambasadoarea SUA din Grecia, Kimberly Guilfoyle, fosta logodnică a lui Donald Trump Junior, favorizează o anumită companie grecească, în strategia mai amplă a administrației Trump de a convinge state din estul Europei să cumpere gaze naturale lichefiate americane.
În mod oficial, Kimberly Guilfoyle promovează așa-numitul „Coridor Vertical” care presupune construcția unei infrastructuri de transport de gaze prin Grecia, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina. Coridorul are susținerea Comisiei Europene și vizează desprinderea estului Europei de gazul rusesc.
Americanii se bazează pe acest proiect pentru a vinde europenilor gaz natural lichefiat, adus pe mare în porturile grecești. Wall Street Journal ridică însă întrebarea legitimă dacă Kimberly Guilfoyle urmărește interesele SUA sau mai degrabă pe cele ale afaceriștilor MAGA din cercul lui Trump.
Articolul povestește însă și despre o cină care a avut loc la Atena, în luna martie, la care a participat și ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou. Cu această ocazie, Kimberly Guilfoyle i-ar fi spus ministrului, referindu-se „la iminenta prăbușire” a guvernului din România: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta aici”. Potrivit WSJ, conversația ar fi fost aprinsă, iar ministrul grec i-a replicat ambasadoarei că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor.
La scurt timp după această discuție, în România, Guvernul Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depusă de PSD și AUR.
Chiar au schimbat americanii Guvernul Bolojan pentru că nu au vrut să cumpere gaz de la companiile indicate de Kimberly Guilfoyle?
Atât Grindeanu, cât și Simion neagă că ar fi fost influențați în vreun fel. Pe de altă parte, există multe indicii care arată că cei doi nu spun adevărul. Voi detalia acest subiect în continuare. Și voi arăta și dacă acest scandal influențează încercarea formării unui nou guvern, condus de Siegfried Mureșan.
În această ediție din „Rațiunea, înapoi” vorbim și despre cum suntem deosebiți de alți europeni, în ceea ce privește pregătirea populației pentru un eventual război cu Rusia, în timp ce Nicușor Dan recunoaște la CNN că „nu suntem pe deplin pregătiți” pentru apărarea în fața dronelor rusești.
În acest timp continuă să se întâmplă lucruri ciudate în Europa. Un complot terorist a fost dejucat în Marea Britanie, lângă o bază aeriană militară folosită de americani în războiul împotriva Iranului.
După Germania, extrema dreaptă arată că este pe val și în Franța.
În România, un proiect de lege depus la Senat vrea să restrângă radical categoriile de persoane care pot cere redobândirea cetățeniei române. Voi explica și care este miza acestui demers.
Această ediție din „Rațiunea, înapoi!” este pentru membrii HotNews Premium. Dacă vă abonați, veți avea acces la toate articolele și investigațiile HotNews, veți putea primi toate newsletterele sau veți avea reduceri la cărțile publicate de editura ZYX Books. Cei care-și fac abonament pe un an vor primi și un abonament la The New York Times. Dar nu e nicio problemă dacă nu vă abonați acum, pentru că veți primi în continuare pe mail „Rațiunea, înapoi”, iar cel puțin o dată pe lună veți putea citi ediția integrală. Rămânem oricum împreună, să descifrăm realitatea tot mai complicată din jurul nostru.
FOCUS „Putem face asta oricărei țări dorim”
Întâlnirea din 31 martie din București. În imagine se vede Kimberly Guilfoyle, Sorin Grindeanu și consilierul prezidențial Florin Vlădică. FOTO: FlashPaparazzi via G4Media
Afirmațiile făcute de Kimberly Guilfoyle la Atena, despre „iminenta” cădere a guvernului Bolojan, ar putea trece ușor drept fanfaronadă. Nici jurnaliștii de la Wall Street Journal nu au insistat foarte mult pe ele. De altfel, acest pasaj nu a fost inclus în ediția de print a articolului. În schimb, scriitoarea și jurnalista americană Anne Applebaum a catalogat drept „uimitoare”, într-o postare pe X, afirmațiile ambasadoarei despre căderea guvernului din România.
Ce arată succesiunea evenimentelor
Evenimentele care au avut loc în România în perioada respectivă arată că fosta prezentatoare de la Fox News nu vorbea deloc doar ca să-l impresioneze pe ministrul grec.
Dialogul a avut loc în martie, iar Guvernul Bolojan a căzut în Parlament pe 5 mai. Între cele două momente s-au întâmplat două evenimente majore: PSD a convocat un referendum intern în partid pentru dărâmarea guvernului Bolojan, iar pe 31 martie, la un restaurant din București, a avut loc o întâlnire la care au participat Kimberly Guilfoyle, Sorin Grindeanu, ministrul Energiei de atunci Bogdan Ivan, dar și consilierul prezidențial Florin Vlădică, de la Departamentul Securității Naționale. La masă s-au mai aflat și doi oameni de afaceri, Adrian Thiess și Adrian Gheorghe Rafael.
Sorin Grindeanu neagă că ar fi discutat atunci despre căderea guvernului Bolojan, la fel și George Simion, care precizează însă că este „prieten apropiat” cu Kimberly Guilfoyle.
Dar datele de context care fac lucrurile mai interesante au fost prezentate de colega mea, Claudia Pîrvoiu Ea a relatat despre cum Bogdan Ivan a încercat, pe 11 februarie, să convingă Romgaz să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA, prin intermediari greci și români.
Una dintre firmele menționate în articolul publicat de HotNews este Atlantic See LNG, la care deține acțiuni compania grecească Aktor, adică exact aceea despre care Wall Street Journal scrie că este favorizată de ambasadoarea SUA din Grecia.
Șefii Romgaz au refuzat să încheie contractul cerut de ministrul Energiei pe motiv că prețul gazului american era prea mare. Afacerea a căzut pentru moment, dar asta nu înseamnă că e închisă definitiv. România se bazează destul de mult pe exploatarea Neptun Deep din Marea Neagră, care ar începe să producă de anul viitor, dar și acolo pot apărea probleme mari de securitate.
Lipsește reacția președintelui
Lucrurile se leagă așadar suficient de bine, pentru a nu mai putea considera afirmațiile făcute de Kimberly Guilfoyle în restaurantul din Atena drept vorbe în vânt.
Dacă Sorin Grindeanu și George Simion au avut reacții la acest scandal, nu același lucru s-a întâmplat și cu Nicușor Dan. La întâlnirea de pe 31 martie din București a participat și un consilier prezidențial, iar acest lucru nu poate decât să alimenteze speculațiile că, dacă acolo s-a stabilit că Guvernul Bolojan trebuie să cadă, pentru că se opunea achiziției de gaze americane, atunci și președintele a fost parte la înțelegere.
Ambasadorul american la București s-a rezumat să spună, ca reacție la dezvălurile din Wall Street Journal, că sistemul politic românesc trebuie să-și rezolve singur problemele și că „SUA au încredere în democrația românească”.
Ce ar trebui să reținem?
Că pe seama unui proiect energetic foarte important pentru estul Europei, Coridorul Vertical, oameni direct conectați la administrația Trump vor să câștige foarte mulți bani, amestecând afacerile cu politica, în cel mai murdar mod cu putință. Și, cel puțin în România, așa cum s-a dovedit și cu alte ocazii, vor găsi oameni politici dispuși să le facă pe plac. Chiar dacă trădează astfel interesul țării pe care o reprezintă.
Poate unii se întreabă acum, dacă, având în vedere mercantilismul dovedit de administrația Trump, politicienii noștri ar fi avut de ales. Nu știu, dar avem totuși un indiciu de reacție acceptabilă: răspunsul dat de ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou. În Grecia, scandalul produs de dezvăluirile Wall Street Journal continuă, chiar dacă ministrul lor a refuzat să cedeze presiunilor. La noi, probabil, se va stinge curând, fiind acoperit de eșecul previzibil al formării unui guvern condus de Siegfried Mureșan.
Și aș mai remarca un lucru, important doar pentru noi, românii: faptul că articolul a apărut totuși într-o publicație conservatoare, care face parte din imperiul media a lui Rupert Murdoch, alături de Fox News. În America, presa poate distinge totuși între interesele contribuabilului american și cele din buzunarele unor politicieni aflați temporar într-o funcție publică. În România, se întâmplă tot mai rar acest lucru.
Cum rămâne cu Guvernul
PSD și AUR au anunțat public că nu vor vota în Parlament un guvern condus de Siegfried Mureșan, care nu are astfel voturile necesare pentru a trece. Mai mult, George Simion anunță că va începe negocieri pentru formarea propriului guvern. În aceste condiții vom avea fie o guvernare PSD-AUR, fie alegeri anticipate. Luni au avut loc în Parlament audierile miniștrilor, iar judecătoarea Andrea Chiș, propusă ministru al Justiției, a vorbit despre „piramida de putere din interiorul sistemului de justiție”.
PUZZLE România și teama de a vorbi responsabil despre pericolul războiului
La sfârșitul săptămânii trecute, școli din patru comune din județul Suceava și-au suspendat cursurile din cauza unei drone militare, probabil rusească, care a intrat în România și a explodat după ce s-a lovit de niște copaci.Administrația prezidențială a admis luni că drona ucraineană care a explodat la Constanța a fost deturnată de ruși. Sunt doar două informații îngrijorătoare din ultimele zile despre cum ne afectează războiul de lângă noi.
Poate e momentul să începem și noi să vorbim responsabil despre război, așa cum o face restul Europei. Polonezii, nemții, francezii, finlandezii, cam toți europenii vorbesc deschis cu populația despre posibilitatea unui atac al Rusiei. Noi suntem țara aflată cel mai aproape care evită să fie transparentă cu propriul popor.
Informații despre cum se pregătesc țările europene de un posibil conflict cu Rusia am găsit și într-un articol din presa taiwaneză, care enumeră ce măsuri iau Franța, Marea Britanie, Germania sau Polonia. România nu este menționată în articol, deși, prin poziția sa la Marea Neagră, ar fi expusă în mod direct.
Un atentat dejucat la o bază militară din Marea Britanie
Un atentat terorist asupra unei baze militare aeriene din Marea Britanie, utilizată de armata americană, a fost prevenit de serviciile special britanice. Oficialii de la Londra și Donald Trump spun că autoritățile erau la curent de mai multă vreme cu atentatul terorist pregătit împotriva unei baze militare britanice. Dar presa engleză notează că autoritățile au intervenit la fața locului doar după ce o localnică a sunat la poliție pentru a anunța că a văzut trei dubițe și oameni suspecți în zonă.
Autoritățile suspectează implicarea Iranului, după ce în iulie, Gardienii Revoluției Islamice din Iran au făcut referire la utilizarea bazei RAF Fairford de către bombardierele americane, avertizând Marea Britanie că „orice bază folosită pentru agresiuni împotriva teritoriului iranian constituie o țintă legitimă pentru forțele noastre”.
Extrema dreaptă e pe val și în Franța
Jordan Bardella și Marine Le Pen. FOTO: Alamy / Profimedia
După șocul din alegerile regionale din Germania, a venit rândul Franței. Extrema dreaptă a dat o lovitură puternică duminică la alegerile pentru Senat, obținând 15 locuri în camera superioară și mărindu-și de patru ori numărul de senatori, un succes semnificativ cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile prezidențiale. Pentru prima dată în istoria partidului, Adunarea Națională va avea grup în Senatul Franței,a scris pe X președintele partidului, Jordan Bardella. Anul viitor, pe 18 aprilie, în Franța sunt alegeri prezidențiale, unde favorit în sondaje este candidatul extremei drepte, fie că va fi Marine Le Pen, fie Jordan Bardella.
Restricții pentru redobândirea cetățeniei române
Un proiect de lege depus la Senat de un grup de parlamentari PSD vrea să restrângă foarte mult categoriile de beneficiari ai redobândirii cetățeniei române. Este vorba despre descendenții de gradul al doilea și al treilea ai persoanelor care și-au pierdut cetățenia din motive care nu le sunt imputabile: fie din cauza pierderii teritoriile românești anexate de URSS în 1940 (Basarabia, Bucovina, Bugeac), fie pentru că au plecat din țară în perioada comunismului. Aceste persoane beneficiau până acum de o procedură simplificată. Dacă legea va fi aprobată, vor fi afectați zeci de mii de oameni.
Inițiatorii invocă nevoia de eficientizare a activității Autorității Naționale pentru Cetățenie, dar, în realitate, există mai multe tipuri de presiuni. Pe de o parte avem „fabricile de cetățenii românești” din spațiul ex-sovietic, de care am scris în numeroase rânduri, de exemplu aici sau aici. Pe de altă parte, avem presiunea pe consulatele din Israel, unde numai în ultimii doi ani și jumătate s-au depus 5000 de cereri, majoritatea de către urmașii evreilor care au părăsit România în anii comunismului.
Există într-adevăr o dificultate majoră pentru rezolvarea acestor dosare la ANC, din care multe trebuie verificate inclusiv de serviciile secrete românești, dar în loc să găsească soluții pentru prevenirea fraudelor și eficientizarea activității consulatelor din străinătate, România preferă „metoda toporului”.
Poate nu întâmplător inițiatorul legii este Eugen Bejinariu, președintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. În general, nu fac speculații la „Rațiunea, înapoi!”, dar de data aceasta nu e chiar atât de greu să înțelegi cam ce instituție din România vrea să schimbe legea în privința cetățeniei române. Pentru că i s-ar simplifica treaba foarte mult.
Cât despre miile de moldoveni cinstiți, care au refuzat să plătească mii de euro pentru a obține cetățenia română pe ușa din dos, probabil că la ei nu se mai gândește nimeni.
