Nicolae Danila: Sectorul bancar trebuie sa isi reconsidere locul in economie. Economia reala nu se mai invarte in jurul bancilor

Acestea sunt pur si simplu gandurile unui bancher care a avut ocazia de a asista de-a lungul ultimilor 30 de ani la dezvoltarea si integrarea sectorului financiar in Statele Unite, Europa si Europa de Est. Principalele directii in Europa se contureaza in jurul cresterii economice, crearii de locuri de munca si a competitivitatii. Vorbind despre Europa, merita sa notam ca aceasta este inca o economie a creditului si ca asa va ramane si in urmatorii ani.

Nu voi insista asupra trecutului recent (criza financiara), preferand sa abordez o viziune pe termen lung. In opinia mea, problema critica pentru viitorul industriei bancare este de a folosi cu intelepciune oportunitatea adusa de criza financiara in vederea unei revizuiri consistente care sa ii asigure eficienta si performantele in urmatoarele decenii .

Bancile din zona euro trec printr-un proces de transformare majora care va avea un impact urias asupra eforturilor de convergenta ale Romaniei.

In opinia mea, viitorul sectorului bancar este conturat de 3 directii: provocarile pe termen scurt; modelul de afaceri pe care bancile vor adopta pe termen mediu si contributia sectorului bancar la cresterea economica.

• Provocari pe termen scurt: testul cel mai dificil pentru sectorul bancar este cum sa supravietuiasca procesului de dezintermediere

Consider ca exista trei provocari pe termen scurt pentru bancile din intreaga lume , iar acestea vor cantari atat asupra modelul de afaceri cat si asupra contributiei bancilor la cresterea economica .

In primul rand , testul cel mai dificil pentru sectorul bancar este cum sa supravietuiasca procesului de dezintermediere. Perspectiva unei dezintermedieri accelerate si haotice este sporita de impactul pe care Basel III il va avea asupra bancilor si de evaluarea privind calitatea activelor, in cazul bancilor europene.

In mod evident, tarile emergente precum Romania sunt printre primele care primesc din plin lovitura in cazul unei dezintermedieri dezordonate.

Pana in prezent, bancile straine si-au repatriat in jur de 26,2 % din expunerea lor, adica aproximativ 5 miliarde de euro . Cu toate acestea, miscarea a fost mai mult decat compensata de cresterea depozitelor pe piata interna .

In al doilea rand , bancile din zona euro trebuie sa rupa relatia cu banii publici, relatie stabilita in timpul diferitelor episoade de criza din 2007. Acest lucru va afecta viitorul bankingului in doua feluri.

Pe de o parte capitalul injectat prin bani publici a salvat bancile pe moment dar a avut si un efect pervers prin amanarea curatirii bilanturilor . Datele arata o contractie de 9% intre 2008 si 2013 in bilanturile bancilor . Pe de alta parte, bancile vor avea nevoie de capital suplimentar pentru a compensa returnarea de fonduri publice dar si pentru a se pregati pentru Basel III . Ele vor incepe cautarea de bani intr-un mediu foarte dificil in care acest capital este inca rar si dificil de orientat catre investitii in sectorul bancar.

Un cerc vicios ar putea incepe in aceste conditii, in care cresterea economica slaba generata de economia reala sa fie insuficienta pentru sistemul bancar care, la randul sau va diminua sansele de crestere a sectorul non- financiar .

In al treilea rand daca bancile vor capital suplimentar, ele trebuie sa realizeze unele profituri iar pentru asta trebuie sa isi reduca costurile. Industria bancara a trecut deja prin mai multe valuri de reduceri ale costurilor din 2007 incoace. Cu toate acestea , exista doi factori care vor continua pe termen scurt sa contribuie la cresterea costurilor, ceea ce face ca taierea lor sa devina cu atat mai necesara si mai provocatoare.: reglementarile si imprumuturile neperformante in crestere. Rezultatul: limitarea creditarii bancare, care va lovi atat in finantarile pe termen scurt cat mai ales in cele pe termen lung. Trebuie sa avem in vedere faptul ca finantarea pe termen lung este o prioritate pentru Romania, ca si pentru toate tarile membre ale UE . Sper ca autoritatile vor lua in considerare modelul de afaceri si de profilul de risc al fiecarei banci in parte – ca si situatia specifica din fiecare tara – atunci cand vor decide punerea in aplicare a noilor reglementari .

Modul in care bancile vor reactiona la aceste provocari in urmatoarele 12 luni va avea un impact asupra modelul de afaceri, decizand care banci isi vor pastra locul in piata si care vor fi absorbite de alti jucatori sau vor disparea cu totul. In aceeasi masura va exista si un efect vizand participarea bancilor la urmatorul ciclu de crestere economica, existand riscul ca unele banci sa piarda acest tren.

• Modelul de afaceri: obtinerea si/sau recastigarea credibilitatii este , probabil, provocarea de baza cu care se confrunta sectorul bancar

Disputa academica privind modelul de business al sectorului bancar este la fel de veche ca si cea privind marea criza din 1929 – 1939 si este in buna parte legata de povestea celebrei legi americane din 1933, Glass-Steagall Act.

Profitabilitatea este unul dintre principalele motive care fac necesara schimbarea modelului de business bancar . Sistemul financiar are ca functie principala alocarea de resurse financiare, limitele activitatii sale fiind date de capacitatea de a gestiona riscul si datoria.

Sectorul bancar din Europa Centrala si de Est ( ECE ) se indreapta spre o noua paradigma. In ultimii ani, performanta sistemului bancar din ECE a scazut sub presiunea volatilitatii si a incertitudinilor din zona UE. Capitalizarea medie a sectorului bancar din ECE a scazut cu 67% in perioada de dupa criza , dupa ce crescuse cu 52% intre 2000 si 2007 .

In opinia mea, o banca de succes in Romania si in ECE este una capabila sa gestioneze in mod eficient reglementarile noi care apar, riscurile mai mari si volatilitatea in crestere, costurile de finantare mai ridicate, dar si schimbarile calitative in comportamentul clientilor sau concurenta venita din partea jucatorilor non- traditionali.

Bancile au nevoie de schimbari profunde pentru a se pregati pentru viitor, insa acest lucru nu se poate realiza fara a aborda procesul de transformare a mentalitatii si culturii bancare.

Afacerea bancilor trebuie sa devina puternica si durabila in beneficiul tuturor partilor implicate. Trebuie sa gasim in cazul fiecarei banci o noua filozofie in relatia cu clientii, dezvoltarea de produse noi, cu marketingul. Si, sa nu uit de credibilitate. De fapt, obtinerea si/sau recastigarea credibilitatii este , probabil, provocarea de baza cu care se confrunta sectorul bancar . Am facut referire la riscuri . Va rog sa-mi permiteti sa reiau in cateva vorbe aceasta idee . Riscul nu poate fi eliminat iar „fara risc nu poate exista nici rasplata, nici progres si nici crestere economica” ( KPMG septembrie 2013 ).

Managementul riscului este una dintre capacitatile de baza ale institutiilor de servicii financiare . Asumarea de riscuri si diminuarea lor sunt parti ale culturii riscului . In opinia mea, a exagera „protectia” si ” prevenirea” , sau a avea o aversiune prea mare la risc sunt lucruri daunatoare pe termen lung atat pentru economie cat si pentru nivelul de trai. Ganditi-va la acest lucru.

Si acum cateva cuvinte despre modelul bancar . Ma astept sa vad punerea in aplicare a unei tranzitii de la servicii de „tranzactii” bancare la un model mai solid si durabil in care nu tranzactiile ci clientul sa fie pus pe primul loc.

Criza a erodat increderea clientilor in institutiile de servicii financiare . Prin urmare , restabilirea increderii si credibilitatii in sectorul bancar este o prioritate cheie . Reconstruirea increderii nu trebuie adresata doar clientilor, ci si trebuie sa vizeze si incredera autoritatilor de reglementare , a agentiilor de rating dar si a propriilor angajati. In acest sens, trebuie sa ne concentram in mod eficient pe competenta si pe integritate. Va fi imposibil sa faci banking ca pana acum.

Imi amintesc primii mei ani din sectorul bancar, la Manufacturers Hanover Trust Co unde mi se spunea :”we are not manufacturing anything, we are not from Hannover and we do not trust anybody”.

Cum sa uit tot de pe atunci, primul nostru angajament in fata clientilor care includea trei cuvinte cheie : ” Calitate , Loialitate , Coerenta ” . Noi am fost in masura sa demostram aceste lucruri atunci si va invit sa faceti acelasi lucru in parteneriatele cu clientii .

• Contributia la cresterea economica: Romania are o buna ocazie sa isi dezvolte piata de capital- poate cu ajutorul unor produse co- generate impreuna cu sectorul bancar

Cea mai importanta categorie de clienti pentru retail banking este sectorul IMM-urilor- acest lucru este valabil atat in SUA cat si in UE . Diferenta dintre cele doua continente este ca imprumuturile bancare reprezinta aproximativ 50 % din finantarile obtinute in UE, in timp ce in SUA, 80 % din finantari se acorda prin intermediul pietelor de capital . Aceasta confera , de asemenea, o pondere mai mare a sectorului bancar in zona euro ( 270 % din PIB) decat in SUA ( 72 % din PIB ) .

In ciuda acestei dimensiuni impresionante sectorul bancar european este comparabil cu cel din SUA. Bancile din zona euro au , pe medie, indicatorul Core Tier 1 mai mare ( 12,7 % ) decat cele din SUA . Efectul de levier, calculat la standarde egale de contabilitate, e similar in ambele regiuni . Diferenta mare este reprezentata de profitabilitatea mai scazuta si lipsa de incredere a investitorilor in sectorul bancar european . Creditarea companiilor europene in ultimii 3 ani a scazut foarte mult , pana la 700 de miliarde de euro. Tendinta este prezenta in Romania, subliniind fragilitatea redresarii economice a tarii .

Sectorul IMM-urilor este pilonul economiei europene deoarece reprezinta mai mult de 99 % dintre companiile din UE si utilizeaza aproape 70 % din intreaga forta de munca . Prin urmare acest sector este esential pentru a genera crestere economica, iar nevoile lui de finantare sunt de o importanta majora pentru sectorul bancar.

Romania si intreaga zona UE au o buna ocazie sa isi dezvolte piata de capital- poate cu ajutorul unor produse co- generate impreuna cu sectorul bancar – si sa livreze o crestere economica mai mare tintind nevoile sectorului IMM dar si finantari pe termen lung in zona infrastructurii, agriculturii si a proiectelor industriale .

Starea de sanatate relativa a sectorului bancar din UE vis – a – vis de cel din SUA nu este insa cauza principala pentru contributia sa redusa la cresterea economica . Problema consta in faptul ca bancile nu s-au „upgradat” la conditiile lumii prezente si cu atat mai mult la cele ale lumii de maine.

Industria bancara trebuie sa se gandeasca la a se re-inventa si la investitii in capital uman dotat cu un set adecvat de competente .

Sectorul bancar romanesc a cunoscut in ultimii ani un declin accelerat atat ca numar de unitati cat si in termeni de capital uman. De fapt, am asistat la un tip de austeritate la toate nivelurile: banci , clienti si autoritati . Avem nevoie de toate aceste componente pentru a evita un model de crestere gresit care nu va fi durabil.

• Concluzii: clientii au asteptari naturale de la banci- ca acestea sa contribuie la cresterea economica si la imbunatatirea standardului lor de viata

As dori sa inchei prin a spune ca experienta mea in acest sector imi arata ca exista un viitor pentru sectorul bancar printr-o mai buna alocare a capitalului si a resurselor. Cu toate acestea , sectorul bancar trebuie sa isi reconsidere locul in economie. Economia reala nu se mai invarte in jurul bancilor ca in jurul detinatorilor exclusiv al resurselor financiare. Sistemul bancar romanesc isi ia acum cea mai mare parte a finantarii de pe piata locala . In acest nou context, este corect sa spunem ca clientii locali care isi plaseaza economiile lor in banci au asteptari naturale , ca bancherii sa contribuie la cresterea economica si la imbunatatirea standardului lor de viata, dovedind responsabilitate fata de piata locala , clientii locali si actorii locali . Aceasta reprezinta in mod clar o contributie importanta la sustenabilitatea unui model de business bancar si la existenta bancii pe piata .

N. Red.: Interventia dr. Nicolae Danila a avut loc zilele trecute exclusiv in fata conducatorilor unor banci comerciale de pe piata romaneasca cu ocazia lansarii Raportului cu privire la situatia sistemului bancar european si provocarile pentru Romania. Raportul a fost intocmit de Grupul Oliver Wyman.