Noua Caledonie: Peste o sută de turişti evacuaţi
Aproximativ o sută de turişti au fost evacuaţi din Noua Caledonie, un arhipelag francez din Pacific scufundat de o săptămână într-o criză politică şi de securitate, a anunţat miercuri reprezentantul Franţei la faţa locului, notează AFP.
Australia şi Noua Zeelandă au început cu o zi înainte, marţi, să efectueze primele zboruri de evacuare a cetăţenilor lor care s-au văzut blocaţi pe insulă când, săptămâna trecută, au izbucnit revolte violente soldate cu moartea a şase persoane, printre care doi jandarmi.
„Peste o sută de turişti s-au întors deja în teritoriile lor datorită zborurilor închiriate de autorităţile lor”, a declarat miercuri Înaltul Comisar al Republicii, Louis Le Franc, într-un comunicat.
„Aceste operaţiuni vor continua până la redeschiderea aeroportului internaţional La Tontouta”, închis cel puţin până sâmbătă, a scris el în comunicatul său.
Pe de altă parte, noaptea de marţi spre miercuri „a fost mai calmă decât cea anterioară, în ciuda a două incendii în zona Nouméa”, a scris Înaltul Comisar.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este aşteptat joi în Noua Caledonie, unde intenţionează să instaleze o „misiune” ale cărei contururi sunt încă neclare, potrivit AFP.
Aceste violenţe sunt cele mai grave survenite în Noua Caledonie din anii 1980 încoace, pe fondul mişcării de independenţă şi de contestare a unei reforme electorale votate la Paris.
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat reforma cu 351 voturi pentru şi 153 împotrivă. Textul mai trebuie să primească trei cincimi din voturile deputaţilor şi senatorilor ce se vor reuni în Congres la Versailles „înainte de sfârşitul lui iunie”, potrivit preşedintelui Macron. Partizanii independenţei spun că acesta riscă să dilueze şi mai mult votul poporului autohton kanak.
Pentru Paris, Noua Caledonie este importantă din punct de vedere geopolitic, militar, precum şi datorită zăcămintelor de nichel. Teritoriul, situat la circa 1.200 km est de Australia şi unde trăiesc în jur de 270.000 de locuitori, a obţinut o autonomie extinsă prin Acordul de la Nouméa.
Locuitorii au votat să rămână parte a Franţei în fiecare din cele trei referendumuri pe tema independenţei, în 2018, 2020 şi 2021. Cu toate acestea, mişcarea proindependenţă a boicotat ultimul referendum şi a anunţat că nu îi va accepta rezultatul.