Noua Comisie Juncker: trei concluzii

Marile noutăți ale Comisiei prezentate de Jean Claude Juncker nu țin atât de numele deținătorilor de portofolii cât de filozofia de lucru a noului Colegiu care a fost gândită de Președintele ales al Comisiei şi care se regăsește atât in structura de funcționare a noii Comisii cât şi în mandatele acordate celor 27 de membri ai Colegiului. Mai mult, România ar trebui sa fie atentă şi la desemnarea olandezului Frans Timmermans, mâna dreaptă a lui Juncker drept responsabil direct pentru respectarea regulilor statului de drept şi a MCV.

1) Mitul negocierilor abile ale Preşedintelui sau Premierului

În general, repartizarea portofoliilor nu a produs mari surprize, asta pentru că Juncker a acordat, în general, fiecărui stat membru portofoliul pe care l-a dorit, aşa cum a lăsat să se înţeleagă în cadrul conferinţei sale de presă. Trei elemente i-au permis noului Președinte al Comisiei să fie flexibil în ceea ce privește portofoliile: 1) eventualele probleme legate de competenţa/coloratura politică a comisarilor vor fi reglate “în intern” prin noua structură a colegiului care presupune lucrul în echipe, 2) orice nepotrivire pe portofoliu va fi rezolvată prin schimbarea acestuia între comisari oricând în timpul mandatului şi 3) țările care cer un anumit portofoliu sunt cele mai preocupate de domeniul respectiv şi, în general, au şi expertiză.

Ca o concluzie adaptată la dezbaterile recente din România, nici Președintele şi nici Premierul nu au vreun merit deosebit în obținerea actualului portofoliu din moment ce Juncker a aprobat fără prea multe negocieri cererea României pentru dezvoltarea regională.

2) Portofoliu bun dar autoritate slabă asupra lui

Noutatea absoluta a lui Juncker ţine de structura pe care acesta a gândit-o pentru viitorul colegiu. Dacă până în prezent autoritatea în sânul colegiului era împărțită pe baza unui sistem centralizator între un Președinte puternic, un Înalt Reprezentant pentru Politică Externă aproape independent şi 26 de comisari egali între ei (rangul de Vice-președinte aducând doar prestigiul), noua Comisie Juncker are o distribuție a puterii mai puțin centralizatoare dar şi mai inegală.

Așa cum promitea deja în campanie ca o măsură de eficientizare a activităţii Comisiei, Juncker a instituit o structură a colegiului bazată pe aşa numitele clustere în care vice-președinții săi vor fi însărcinați cu coordonarea celorlalți comisari în cadrul unor structuri tematice flexibile (echipe de proiect). Mai mult decât atât, Juncker şi-a desemnat şi un Prim-Vice-preşedinte în persoana lui Frans Timmermans care va funcționa practic ca un Președinte-adjunct, el având rolul de a aproba şi a controla toate propunerile legislative înainte de a ajunge pe masa Colegiului spre aprobare. Astfel, cu toate că membrii viitorului colegiu vor avea fiecare câte un singur vot, ei vor avea de facto puteri inegale, cei 7 vice-preşedinţi-super-comisari având dreptul de a aproba sau a respinge propunerile care cad în aria lor de autoritate şi care vin din partea celorlalți 20 de comisari-juniori.

Ca o concluzie adaptată pentru România, cu toate că Corina Crețu a obținut un portofoliu substanțial, aceasta va avea șase șefi direcți care vor supraveghea activitatea sa în diversele configurații de lucru ale colegiului.

3) Super-comisar olandez pus să monitorizeze MCV şi statul de drept

O alta noutate absolută a noului colegiu este includerea explicită în mandatul Prim vice-președintelui olandez Frans Timmermans a responsabilității cu aplicarea regulilor ce țin de statul de drept cât şi a supravegherii aplicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria.

citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro