Noua lege a sanatatii. Preambul

Legea privind reforma sanatatii va intra in dezbatere publica la finalul acestei saptamani. In asteptarea versiunii complete, o serie de puncte esentiale sunt deja cunoscute sau pot fi observate in evolutia recenta a evenimentelor. In interesul reactivarii anticipate a dezbaterii, infatisez succint mai jos:1. Am fi naivi sa asteptam de la noua lege o ‚izbavire’ a sistemului de sanatate. Si asta din cel putin doua motive: in primul rand, principalele deficiente ale sistemului sanitar din Romania, respectiv finantarea inadecvata si absenta coerentei decizionale, nu au fost vizate explicit in precedentele variante ale legii si avem putine motive sa credem ca se va schimba ceva de aceasta data. Anticipand potentiale obiectii privind suplimentarea finantarii, voi reveni la punctul 2 mai jos. Privind transparenta si coerenta decizionala, primele semne au fost prea putin incurajatoare. De exemplu, in varianta supusa consultarilor din primavara era inca neclar mecanismul numirii managerilor de spital; in plus, institutiile cu rol in asigurarea sanatatii (Ministerul Sanatatii, Institutul National de Sanatate Publica, Directiile de Sanatate Publica teritoriale) continuau sa nu aiba responsabilitatea comunicarii in spatiul public a statisticilor referitoare la starea de sanatate a populatiei.

In al doilea rand, primele declaratii oficiale confirma schimbari majore in privinta asigurarilor medicale si a spitalelor. Se vor crea premisele unei cvasi-piete atat pentru servicii medicale cat si pentru servicii de finantare a ingrijirilor medicale. Insa experienta recenta a Olandei si cea indelungata a Statelor Unite arata ca piata serviciilor medicale spitalicesti se stabilizeaza dupa minimum trei ani, cu un termen potential mai lung pentru piata de asigurari, astfel ca aceste schimbari vor produce mai degraba oportunitati, care se pot traduce in efecte benefice (de exemplu, cresterea calitatii serviciilor in conditii de stabilitate relativa a costurilor) sau in efecte perverse (de exemplu, scaderea calitatii serviciilor in conditii de concurenta pentru un tarif minim care sa asigure o marja de profit decenta).

2. S-a discutat in media despre necesitatea implicarii mediului privat in sistemului de sanatate pentru a compensa deficitul financiar. Pana aici, suna bine. Se impun, in continuare, cateva intrebari suplimentare: a. Cum ne asiguram ca introducerea capitalului privat va fi directionata catre cresterea calitatii serviciilor medicale? b. Cum prevenim escaladarea necontrolata a costurilor serviciilor , cazul recent al Olandei? Si c. Care va fi impactul costurile tranzactionale asociate pluralitatii actorilor din sistem? La aceste intrebari nu s-au oferit raspunsuri pana in acest moment, insa le asteptam in continuare. Pana una alta, misticul si binevoitorul ‚mediu privat’ se distinge in doua forme: companiile de asigurari private si noua forma de management al spitalelor publice. Companiile de asigurari vor investi, insa primordial in analiza riscului pacientilor. Pe de alta parte, spitalele vor trebui sa isi dezvolte planuri de afaceri pentru a putea atrage credite, asa cum se intentioneaza, si se pune intrebarea prin ce tip de servicii si la ce costuri isi vor putea finanta aceste credite – cu atat mai mult daca au deja datorii semnificative. O solutie evidenta ar fi oferirea de servicii in regim privat, insa escaladarea necontrolata a acestui tip de aranjament le-ar putea afecta statutul de furnizori de servicii pentru asiguratii din sistemul public.

Un argument in plus este acela ca mecanismul de colectare al contributiilor destinate sanatatii va ramane acelasi ca pana si acum. Practic, jucam pe aceiasi bani. Principala modificare este cresterea posibiltatilor de a incheia asigurari suplimentare. In acest moment orice pronostic in aceasta privinta are valoare pur informativa si oricine sustine ca are o estimare valida va trebui sa dea multe explicatii deoarece pachetul de servicii de baza nu a fost facut public, astfel ca nevoia de asigurare suplimentara nu poate fi cuantificata.

Sintetizand cele doua argumente de mai sus, este nerealist sa ne asteptam ca banii din mediul privat vor invada sistemul si se vor regasi in calitatea ingriirilor medicale. Parasesc acest punct cu o intrebare deschisa: „Este realista asteptarea ca prin introducerea gestiunii private a unei parti din fonduri publice de asigurari de sanatate sa creasca atat calitatea cat si volumul acoperirii, iar in plus companiile private de asigurari sa obtina si profit?”

3. Procesul de consultare publica pe marginea legii a prezentat o sincopa de la bun inceput. Aceasta deoarece, odata identificate problemele principale din sistem, s-a trecut direct la analiza primului act normativ in decembrie 2011. Scenariul s-a repetat in primavara lui 2012, insotit, e adevarat, de un efort de comunicare net superior. Ceea ce a lipsit a fost o evaluare critica transparenta a potentialelor solutii pe baza experientei altor state. De exemplu, Cehia si Slovacia au incercat in ultimii 6 ani implementarea asigurarilor private, cu multe dificultati si fara rezultate demonstrabile. Asta ca sa nu mai amintim ca literatura de specialitate bazata pe experienta statelor europene descurajeaza explicit administrarea privata a fondurilor de asigurari publice (p. xxiv, referinta citata), asa cum se intentioneaza in actualul proiect de lege. Dezbaterea publica din Romania s-a concentrat pe discutarea si ajutareaunor solutii puse de-a gata pe masa, in timp ce dezbaterea reala ar fi presupus un raspuns la intrebarea „Care sunt dovezile care pot recomanda o solutie sau alta, de la concept pana la implementare?”

Citeste tot articolul si comenteaza pe contributors.ro

Noua lege a sanatatii. Preambul

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”