„Nu este ușor acolo”. Cum vrea noul guvern de la Sofia să convingă Austria și Olanda să accepte Bulgaria în Schengen

Bulgaria va invita experți vamali olandezi și austrieci să observe operațiunile de la granița sa cu Turcia, în încercarea de a atenua îngrijorările care îi împiedică să o accepte în spațiul european de liberă circulație , a declarat pentru Politico premierul Nikolai Denkov. „Vom încerca să implicăm cât mai mult posibil partenerii din Austria și Olanda, pentru ca aceștia să vadă ce este la frontieră, pentru că nu este ușor acolo”, a spus noul șef al Guvernului de la Sofia.

Bulgaria, a cărei aderarare la Schengen este la pachet cu România, a fost împiedicată să adere la spațiul european de liberă circulație de către Austria și Olanda, iar noul premier de la Sofia ar urma să se întâlnească joi cu premierul olandez Mark Rutte și cu cancelarul austriac Karl Nehammer, pentru a răspunde preocupărilor acestora, scrie Politico.

„Nu este ușor acolo”

Îngrijorările Austriei și Olandei sunt legate în mare parte de problema migranților, în special la frontiera Bulgariei cu Turcia, care mult timp a fost punct de tranzit major pentru traficul de persoane, droguri și arme din Orientul Mijlociu în Europa.

„Vom încerca să implicăm cât mai mult posibil partenerii din Austria și Țările de Jos, astfel încât să vadă ce este la graniță, pentru că nu este ușor acolo”, a afirmat premierul bulgar Nikolai Denkov, care a fost la Bruxelles pentru prima dată în această săptămână de când a preluat conducerea Guvernului de la Sofia, la începutul acestei luni.

El a spus că salută cooperarea cu ambele țări, care vor putea apoi să facă „recomandări tehnice” cu privire la supravegherea frontierei cu Turcia.

„O încercare de consolidare a încrederii”

Potrivit premierului de la Sofia, în Bulgaria a fost creată împreună cu Europol o unitate specială pentru a combate traficul de persoane.

Planul de a împărtăși expertiza vamală face parte dintr-un „proiect-pilot internațional” lansat în martie, în mandatul Guvernului precedent al Bulgariei și este finanțat parțial de Comisia Europeană, fiind o încercare de „consolidare a încrederii”. „Facem tot ce este posibil acolo”, spune premierul Bulgariei.

„O luptă”

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este legat de punctul de control Kapitan Andreevo de la frontiera cu Turcia, considerat poartă de intrare în UE pentru contrabandiști și un loc unde importatorii ar putea fi extorcați. Despre acest punct de frontieră s-a spus că ar fi fost controlat de grupuri de crimă organizată și, deși autoritățile bulgare au declarat anul trecut că au recâștigat controlul acolo în timpul guvernului reformist condus de Kiril Petkov, Denkov spune că autoritățile se confruntă în continuare cu „probleme”, scrie Politico.

„Cunoaștem o parte dintre oamenii de afaceri care folosesc Kapitan Andreevo pentru afacerile lor ilegale. Dar de la cunoașterea unora dintre acești oameni până la blocarea a tot ceea ce se află acolo, este o luptă. Avem destul de mult succes, dar încă nu am terminat”, a declarat premierul Bulgariei.

Denkov a spus că le va cere premierului olandez și cancelarului austriac să își expună „preocupări specifice” la care Sofia ar putea lua măsuri concrete. „Principala noastră rugăminte pentru ei este ca, dacă definesc vreo problemă specifică, să o facă în mod clar, astfel încât să știm care este problema care trebuie rezolvată”, a declarat Denkov, adăugând că „nu a fost întotdeauna așa în trecut”.

Cât timp ar putea bloca Austria aderarea României și bulgariei la Schengen

Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.

Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când Viena va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat în 28 aprilie ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg, conform Politico. (FOTO: Dreamstime.com)