Nuclearelectrica vrea sa achizitioneze servicii juridice de 1,8 milioane de euro, fara TVA, pentru proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

​Nuclearelectrica este dispusa sa ofere 1,8 milioane de euro, fara TVA, pentru servicii juridice, financiare si tehnice, inclusiv management de proiect, in vederea realizarii proiectului reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, potrivit unui anunt de participare publicat pe SEAP pe 23 mai. Firmele interesate mai au doar doua saptamani la dispozitie pentru a depune cereri de participare, termenul limita fiind 9 iunie. Proiectul reactoarelor 3 si 4 este taraganat de foarte mult timp, fiind cheltuite sume mari de bani fara a se ajunge la nimic concret. In ciuda incertitudinilor, Nuclearelectrica este dispusa in continuare sa investeasca in studii si consultanta.

Potrivit documentatiei de pe SEAP, cantitatea de servicii estimata pe durata acordului cadru este intre minim 8000 ore si maxim 10000 ore. De asemenea, cantitatea de servicii estimata pe un contract subsecvent este intre minim 2000 ore si maxim 8000 ore. Valoarea estimata a celui mai mare contract subsecvent este estimata la 1,44 milioane euro, fara TVA. Durata acordului cadru este de 36 de luni, iar contractele subsecvente se vor atribui in functie de necesitati pentru perioade de 12 pana la 24 de luni.

Candidatul poate fi o singura firma sau o asociere de firme in masura sa ofere pachetul integrat de servicii juridice, financiara si tehnica inclusiv management de proiect, specifice sectorului energetic nuclear.

• Vezi atasata documentatia descriptiva cu toate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca firmele interesate

In luna septembrie 2014, Nuclearelectrica a selectat compania chineza General Nuclear Power Corporation pentru proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Procesul de selectie a durat doar doua saptamani, compania chineza fiind singura care a depus documentatia necesara. De altfel, nu este o surpriza selectarea acestui investitor, fiind cunoscute desele intalniri dintre reprezentantii statului roman si cei ai companiei chineze din ultimii ani. Stadiul discutiilor dintre cele doua parti nu este prea avansat. De cateva luni cele doua parti sunt in negocieri asupra Memorandumului de Intelegere.

Acestea trebuie sa se puna de acord asupra unui memorandum de intelegere, apoi asupra unui acord de investitii si asupra infiintarii unei noi companii de proiect (Joint-Venture) in care compania chineza va detine cel putin 51% din actiuni.

Potrivit raportului administratorilor pe 2014, in lunile ianuarie si februarie 2015 au avut loc intalniri ale Comisiei de negociere pentru definitivarea unei pozitii comune de negociere a autoritatilor/institutiilor implicate cu privire la propunerile China General Nuclear Corporation de modificare a Memorandumului de Intelegere. La inceputul lunii martie 2015, Comisia Interministeriala a aprobat documentul de pozitie propus de Comisia de negociere si au fost continuate negocierile asupra Memorandumului de Intelegere. De indata ce negocierile cu privire la Memorandumul de Intelegere vor fi finalizate, documentul va fi supus avizarii Comisiei de negociere si Consiliului de Administratie SNN si respectiv aprobarii Comisiei Interministeriale si Adunarii Generale a Actionarilor SNN. Ulterior semnarii Memorandumului de Intelegere, vor fi demarate negocierile pentru Acordul de Investitii si Actul Constitutiv al noii societati de proiect, se mai arata in raport.

Insa, toate aceste negocieri se pot finaliza ori cu infiintarea unei noi companii de proiect, ori cu renuntarea din partea companiei chineze la orice implicare in proiectul Reactoarelor 3 si 4. In cazul in care compania de proiect va fi, totusi, infiintata, urmeaza alte noi proceduri. De exemplu, va trebui actualizat studiul de fezabilitate.

Potrivit strategiei privind reactoarele 3 si 4, statul roman intentioneaza sa acorde si unele facilitati investitorului. De exemplu, vor fi incheiate „contracte pentru diferenta” prin care statul garanteaza veniturile din vanzarile de electricitate. Astfel, ar putea fi stabilit un pret de referinta. In cazul in care acesta va ajunge la un moment dat sa fie mai mic decat cel de pe piata, statul roman va veni cu o contributie care sa acopere diferenta. Alte facilitati se refera la posibilitatea de a vinde energia inainte ca unitatile sa obtina licenta de productie, chiar si in afara bursei de energie OPCOM. In plus, ar putea fi acordate si garantii de stat. Insa, toate acestea trebuie notificate la Comisia Europeana, iar fara avizul acesteia nu va putea fi acordat niciun sprijin de la stat. De fapt, cam acestea sunt pretentiile chinezilor pentru a investi in Romania. Nu se vor implica daca statul nu prezinta garantii mai ales legate de pretul energiei si incheierea de contracte avantajoase.

Nuclearelectrica a mai incercat sa faca acest proiect cu investitori europeni, insa acestia s-au retras rand pe rand din vechea companie de proiect, EnergoNuclear. EnergoNuclear a fost infiintata in 2009 avand ca actionari mai multe mari companii europene. Nuclearelectrica detinea o cota de participare de 51% din capitalul social, ceilalti investitori in proiect avand restul: RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%. Pe atunci, proiectul era evaluat la 4 miliarde de euro. Au urmat niste discutii intrea actionari legate de renuntarea din partea statului roman la participatia majoritara. Nu au ajuns la o intelegere si in ciuda acordului de investitii semnat si prelungit de mai multe ori, actionarii privati s-au retras rand pe rand. ENEL si ArcelorMittal au renuntat in decembrie 2013. Insa, atunci deja se vorbea de atragerea chinezilor in proiect. Nuclearelectrica a fost nevoita sa rascumpere actiunile companiilor care s-au retras, cheltuind cam 140 milioane de lei. La aceasta suma se adauga si altele, precum cheltuieli de personal, cu studii de fezablitate etc. In 2012, a mai fost realizat un studiu de fezabilitate, in urma caruia a fost stabilita o noua valoare a proiectului. Valoarea estimata a proiectului a crescut de la 4 miliarde de euro la 6,4 miliarde de euro. Nu este exclus ca dupa o actualizare a studiului de fezabilitate, proiectul sa fie evaluat la si mai mult.