Parchetul General practica heiNUP-ismul cu falsificatorii de averi din Parlament si Guvern
Un procuror de la Parchetul General acuza, doamnelor si domnilor! Acuza dureri atroce cauzate de doua boli grave: prostie si incompetenta. Din aceste doua motive, procurorul cu pricina a reusit un record mondial in materie de neincepere a urmaririi penale: a scos pe usa din dos a Parchetului peste 600 de functionari guvernamentali si parlamentari.
Toti acestia isi completasera declaratiile de avere fara sa respecte legea. Sesizat, procurorul de care facem vorbire l-a luat pe NUP in brate, fara sa-l cerceteze nici macar pe unul din cei peste 600.
Titu, Brutus?
Pe procuror il cheama Titu Duta si lucreaza la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie (Parchetul General). Pe 17 octombrie, Duta a trimis la Academia Catavencu o rezolutie. De NUP (neincepere a urmaririi penale), in cazul a peste 600 de functionari guvernamentali si parlamentari care isi declarasera averile neconform cu legea.
Daca va intrebati de ce a trimis Duta rezolutia NUP la noi, raspunsul e simplu: Academia Catavencu a sesizat Parchetul General, in martie anul acesta, pe motiv ca cei peste 600 isi cam bagasera orice in declaratiile de avere, mai putin pixul. Cei mai multi isi bagasera picioarele.
Unii au fost mai finuti si nu si-au declarat veniturile deloc, altii si le-au declarat doar partial, iar o alta categorie de platiti din bani publici are probleme cu justificarea veniturilor uriase, imposibil de strins din salariu.
Pina sa va explicam cum si-a bagat si Duta picioarele in cercetarea penala, cititi citeva pasaje care or sa va convinga ca si procurorii ar trebui sa completeze declaratii de avere, dar din cele prin care sa demonstreze ca au toate doagele si ca nu le lipseste nici una.
„Luat in sine, subsistemul juridic al societatii este el insusi un sistem”
Nimic din toate prostiile astea serioase, insa, nu poate rivaliza cu argumentele procurorului Duta, asa cum au fost expuse in rezolutia NUP. De exemplu, iata un pasaj:
„In cadrul sistemului social global, sistemul juridic constituie o componenta, un subsistem care se afla in raportul de interconditionare cu celelalte subsisteme ale sistemului social.
Luat in sine, subsistemul juridic al societatii este el insusi un sistem al propriilor sale elemente componente (sau subsistem), iar acest lucru se evidentiaza pe plan institutional, cat si actional.
Functionalitatea sistemului juridic in totalitatea sa (nu numai a celui normative) deci atat sub aspect institutional, cat si actional, este asigurat de un mecanism de tip cibernetic care are drept obiectiv organizarea dispozitivelor, prin intermediul carora sa fie ghidate actiunile juridice (activitatea de reglementare, activitatea de aplicare a legilor si activitatea jurisdictionala), pe
baza receptarii, prelucrarii si folosirii informative provenite din mediul in care este integrat sistemul (subsistemul) dat“.
„Dimensiunea interiorizata, constientizata a agentului social”
Si urmeaza:
„Legea este o reglementare ideala a unui proces real si ea este introdusa in acest proces in scopul de a-l dirija, de a-l regla si de a-l prelucra.
Responsabilitatea sociala (care include si conceptual de raspundere juridica) are un continut mai elevate, prin aceea ca ea se refera la activitatea desfasurata de agentul social din proprie initiativa, uneori pentru un aport contributiv original in raport cu baza sa strict normative-juridica.
In cazul responsabilitatii sociale, care constituie o dimensiune interiorizata, constientizata a agentului social (dimensiune care nu lipseste nici in cazul raspunderii juridice), respectarea normelor juridice nu mai constituie un obiectiv in sine sau singurul obiectiv, agentul social trecand aceasta granita si simtindu-se raspunzator pentru faptele sale, chiar daca acestea nu au fost detectate
de organele de stat specializate sau nici macar nu fac obiectul unei reglementari. In felul acesta, norma juridica devine din scop un mijloc de realizare eficienta, optima, a obiectivelor stabilite in cadrul sistemului de actiuni dat“.
„Fiind eliminate total orice ramasite ale constiintei”
Si acum, perla coroanei (va recomand finalul acestui pasaj):
„Forta raspunderii juridice nu inceteaza acolo unde incepe terenul de exercitare a responsabilitatii sociale, ci ambele isi exercita influenta in mod concomitent in conditii precis determinate de factori concreti (factori economico-sociali si cultural-educativi).
Prognoza evolutiei acestor doua concepte evidentiaza in mod obiectiv o dezvoltare tot mai accentuata a laturii specifice responsabilitatii sociale pana la dimensiuni ce vor marca o trecere la un nivel cantitativ superior, cand raspunderea juridica se va contopi, va fuziona cu celelalte forme de responsabilitate sociala (politica, morala etc.) fiind eliminate total orice ramasite ale constiintei“.
Ancheta cu perversiuni: Duta a facut NUP in grup
Daca ati rezistat pina aici, o sa va dam cel putin doua motive pentru care rezolutia NUP a lui Duta poate fi aruncata la cos. Primul motiv tine de competentele Parchetului General.
In mai, anul acesta, la aproape doua luni dupa ce Academia Catavencu a depus sesizarea penala, Parchetul General (prin alt procuror, nu prin Duta) ne-a instiintat ca doar aproape 300 din cei peste 600 de pe lista pot fi cercetati de Parchetul General (parlamentarii si citiva functionari de rang inalt), restul fiind de competenta altor parchete.
Prin urmare, Duta nu avea cum sa dea NUP pentru toata lista Acadamiei Catavencu (cum a facut), ci pe cel mult jumatate din ea. Pentru simplul motiv ca nu avea voie sa se pronunte in cazul tuturor.
Mesajul lui Duta pentru posteritate: „NUPat Piata Endependenti!“
Al doilea motiv pentru care Duta ia salariul de pomana este ca abia buchiseste legile. Procurorul ne explica, in rezolutia sa, ca nu poate sa cerceteze parlamentari si functionari guvernamentali pentru ca nu-i da voie legea. Pentru asta, zice Duta, exista comisii de cercetare a averilor. Corect.
Doar ca, daca Duta ar si citi legile pe care le invoca, ar constata ca acele comisii de cercetare a averilor sint compuse taman din judecatori de la Curtea Suprema si procurori de la Parchetul General, cum e chiar el, Duta. Si tot legea pe care o invoca Duta mai zice ca tocmai procurorii astia pot fi sesizati in legatura cu declararea neconforma cu legea a averilor. Ceea ce noi am facut, dar nu ne-a ajutat prea tare, pentru ca am dat de Duta.
Nu-l lasam pe Duta sa ne lase de caruta!
Pe scurt: ce am vrut noi? Am vrut doar ca un procuror, oricare, sa constate ca peste 600 de parlamentari si functionari guvernamentali au incalcat legea. Pina la urma, nu trebuia sa fie asa greu, nu? Daca vede toata lumea asta, un procuror trebuie nu numai sa vada, dar sa si faca ceva. Si cu ce ne-am ales? Cu Duta.
Cu un procuror care ne spune ca parlamentarii trebuie cercetati de o comisie din provincie, desi legea spune ca parlamentarii trebuie cercetati de o comisie formata din judecatori ai Curtii Supreme si procurori ai Parchetului General. Si care lege mai spune ca cetateanul de pe strada poate sa-l sesizeze pe Duta (pe Duta procurorul, nu teoreticianul delirului absurd incontinent).
Care, la rindul lui, va sesiza comisia de cercetare a averilor special constituita in acest sens. Hai ca v-am facut capul mare. Dar ce trebuie sa retineti e ca vom contesta rezolutia lui Duta. Punem pariu ca cineva de acolo de sus de la Parchetul General ne va da dreptate?
INTERVIURILE HotNews.ro