Parlamentul arunca din nou justitia in aer, de aceasta data in materie civila. Patru noi motive de revizuire introduse prin amendamente pun in pericol securitatea raporturilor juridice – interviu cu Diana Olivia Hatneanu
Cele patru noi motive de revizuire introduse in materie civila, care pot fi invocate pentru a ataca o hotarare judecatoareasca definitiva, pun in pericol securitatea raporturilor juridice, a explicat pentru HotNews.ro Diana Olivia Hatneanu, avocat. „In următoarele 12 luni de la intrarea în vigoare a legii cu noile motive de revizuire, așa largi cum sunt, există posibilitatea teoretică a formulării de revizuiri împotriva tuturor hotărârilor civile pronunțate vreodata”, explica Hatneanu. Parlamentul a votat marti OUG 95 din 2016, insa Comisia Juridica a adoptat cu o zi inainte de votul in plen patru amendamente prin care se introduc noi motive de reviziuire. Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala, acuzand ca proiectul a fost adoptat cu incalcare principiului bicameralismului.
Rep: Ati sesizat miercuri, intr-o postare pe Facebook, ca la Camera Deputatilor au fost votate noi motive de revizuire in materie civila, atragand atentia ca acestea pot afecta securitatea raporturilor juridice. Despre ce este vorba?
Diana Olivia Hatneanu: Am remarcat încă de marți, 9 mai, că aprobarea unei ordonanțe de urgență care nu ar fi trebuit să ridice nicio problemă s-a realizat cu un număr mare de voturi împotrivă. Ordonanța de urgență respectivă, nr.95/2016, nu făcea decât să amâne intrarea în vigoare a unor dispoziții de procedură civilă privind cercetarea și dezbaterea fondului procesului civil în cameră de consiliu, precum și pregătirea dosarelor de apel și de recurs de instanța a cărei hotărâre se atacă. Aceste prevederi ar fi trebuit să intre în vigoare încă de la 1 ianuarie 2016, ulterior de la 1 ianuarie 2017, iar în decembrie 2016, Guvernul realizând că tot nu există infrastructura necesară la instanțe, a amânat din nou termenul până la 1 ianuarie 2019 prin ordonanța de urgență. Cum suntem deja în mai 2017 era evident că singura soluție era aprobarea de către Parlament a acesteia, ceea ce Senatul a și făcut, fără amendamente.
Cercetând motivele pentru votul împotrivă din Camera Deputaților am descoperit cu uimire că pe 8 mai 2017, cu numai o zi înainte de votul din plen, în Comisia juridică au fost adoptate niște amendamente care introduc patru noi motive de revizuire, fără nicio legătură cu forma adoptată de Senat sau cu obiectul, foarte limitat, de reglementare al ordonanței.
Trebuie explicat că revizuirea este o cale extraordinară de atac care poate duce la modificare unei chestiuni anterior tranșate pe fond într-un anumit mod, printr-o hotărâre definitivă. De aceea, motivele pentru care poate fi promovată sunt strict și limitativ prevăzute, în termeni clari, iar termenul de exercitare este foarte scurt, de numai o lună, calculat de la momente diferite, în funcție de motivul de revizuire. Dacă ar fi altfel, nimeni nu ar putea fi sigur că ceea ce a câștigat definitiv în urma unui proces este cu adevărat definitiv. De exemplu, o persoană care a câștigat definitiv dreptul de proprietate asupra unui imobil printr-o hotărâre judecătorescă, n-are avea niciodată siguranța că este cu adevărat proprietar, dacă oricând și pentru orice ar putea pierde această calitate în urma unei revizuiri. De aceea, o proastă reglementare a acestei căi extraordinare de atac duce la insecuritate juridică. De altfel, România a fost de mai multe ori condamnată de către CEDO din cauza revizuirii, pe motivul insecurității juridice la care a dus în anumite situații concrete.
Or, cele patru noi motive de revizuire adoptate de Camera Deputaților sunt extrem de vagi, formulate cu multă larghețe.
- Primul ar duce la revizuirea unei hotărâri definitive dacă ulterior acesteia Curtea Constituțional pronunță o decizie, iar dispozitivul sau chiar numai motivarea acesteia sunt contrare hotărârii definitive. Cu puțină imaginație, orice hotărâre definitivă poate fi astfel atacată și eventual revizuită. Si nu vorbim numai de hotărâri în materie strict civilă, ci de toate hotărârile din procese în care se aplică procedura civilă, cum ar fi contencios administrativ și fiscal sau litigii de muncă și asigurări sociale.
- Al doilea se referă la situația pronunțării unei hotărâri definitive cu încălcarea prevederilor Constituției. Dar instanțele de judecată aplică legea, fie ea în acord cu Constituția sau nu. Dacă legea este aplicată prost de către instanță, pronunțându-se o hotărâre nelegală, există apel și/sau recurs pentru a corecta această problema. Dar dacă chiar legea este neconstituțională, instanța de judecată nu poate să corecteze direct acest lucru. Însă părțile sau chiar instanța din oficiu pot ridica o excepție de neconstituționalitate, fiind atribuția exclusivă a Curții Constituționale să tranșeze chestiunea. Or motivul nou introdus amestecă atribuțiile. Practic, instanța de revizuire poate deveni un fel de Curte Constituțională mai mică.
- Al treilea motiv se referă la nerespectarea de către instanța care a pronunțat hotărârea definitivă a deciziilor Curții Constituționale și a considerentelor (motivarea) acestora. Practic și aici poate intra, cu imaginație, orice, nici macar nu trebuie să fie o decizie de neconstituționalitate care să ducă la revizuire.
- Al patrulea motiv este și el foarte neclar, referindu-se la hotărâri nelegale care pronunță sacțiuni în temeiul unor dispoziții legale care nu erau în vigoare la data care s-a născut raportul juridic dedus judecății. Ce înțelege legiuitorul prin aceste sancțiuni nu e clar.
Repet și în legătură cu ultimele două motive că nelegalitatea unei hotărâri este criticabilă în calea ordinară de atac a apelului sau în cea extraordinară a recursului. Revizuirea nu este și nici nu trebuie să devină o nouă formă de apel/recurs.
Rep: De ce nu este bine ca o hotarare definitiva, de pilda, sa poate fi revizuita pe motiv ca a intervenit o decizie a Curtii Constitutionala care declarat necunostitutionale dispozitiile legale pe care s-a intemeiat decizia definitiva? Unii ar putea spune ca e firesc sa poata fi desfiintata o hotarare de instanta care s-a bazat pe decizii dovedite ulterior neconstitutionale.
DAH: Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, însă numai pentru viitor, tocmai pentru a nu bulversa ordinea juridică și relațiile dintre persoane, deci pentru a exista securitate juridică. Nu poți modifica o hotărâre definitivă prin revizuire pentru că, să zicem peste 10 ani de la pronunțarea hotărârii inițiale, se pronunță și Curtea Constituțională. Chiar Curtea Constituțională a susținut acest lucru cu privire la revizuire (că nu poate privi hotărâri definitive anterioare unei decizii de neconstituționalitate), însă în materie penală. Mai mult, așa cum am arătat, aceste motive noi de revizuire nu se referă numai la ipoteza în care se pronunță o decizie de neconstituționalitate.
Există o singură excepție consacrată legislativ. Când o persoană ridică într-un proces excepția de neconstituționalitate ca apărare, Curtea Constituțională este sesizată, dar pronunță o decizie de neconstituționalitate ulterior pronunțării deciziei definitive. Atunci este posibilă revizuirea, acest motiv fiind deja în Codul de procedură civilă. Nu este un motiv cu o istorie îndelungată nici el, fiind introdus în octombrie 2010 ca urmare a eliminării suspendării automate a unui proces atunci când se invocă o excepție de neconstituționalitate. Fără suspendare se putea ajunge la situația în care deși persoana se apărase invocând neconstituționalitatea unei legi și Curtea Constituțională îi dăduse dreptate, nu putea beneficia de propria apărare pentru că procesul civil se terminase mai repede decât se pronunțase Curtea Constituțională.
Rep: Care sunt in opnia dvs efectele celor patru noi motive de reviziuire in civil introduse de Camera Deputatilor?
DAH: Asa cum spuneam anterior, nimeni nu va mai putea fi sigur de ceea ce a câștigat definitiv într-un proces. Si, ca și cum nu era suficient faptul că aceste motive se pot aplica în foarte multe cazuri, insecuritatea juridică devine generalizată prin ultimele amendamente introduse, care lungesc termenul de revizuire la 12 luni pentru noile motive. Mai rău, pentru hotărârile definitive sau deciziile Curții Constituționale anterioare intrării în vigoare a modificărilor, termenul e de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii. Mai pe înțelesul tututror, în următoarele 12 luni de la intrarea în vigoare a legii cu noile motive de revizuire, așa largi cum sunt, există posibilitatea teoretică a formulării de revizuiri împotriva tuturor hotărârilor civile pronunțate vreodata. Totul e să se găsească ceva cât de cât aplicabil în motivarea sau dispozitivul vreunei decizii a Curții Constituționale. Așa că, pe lângă insecuritatea tututor celor care au câștigat vreodată un proces civil s-ar produce și un blocaj al instanțelor de judecată. Chiar dacă cererile de revizuire vor fi respinse, efortul va fi enorm și inutil.
Mai mult, nici după trecerea primelor 12 luni gradul de siguranță că ai câștigat ceva definitiv într-un proces nu va fi mult mai mare. Oricând poate interveni o decizie a Curții Constituționale care să ducă din nou la punerea în discuție a hotărârii definitive. După cum spuneam, totul depinde de puțină imaginație, iar imaginația nu lipsește nici justițiabililor, nici avocaților lor.
Rep: De ce credeti ca parlamentarii au indrodus si votat aceste patru noi motive de revizuire? Ati declarat ca suspectati o lege cu dedicatie, puteti elabora? Stim cine sunt autorii?
DAH: Nu a fost o declarație, ci o interogație, determinată de modul cum s-au adoptat aceste amendamente, de azi pe mâine, în ultimul moment în care puteau interveni înainte ca legea să capete forma pentru promulgare. Subliniez că ordonanța inițială se referea la altceva, la simpla prorogare a unor termene, și numai în lăgătură cu aceasta s-a exprimat Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Legislativ și chiar Senatul, prima cameră sesizată. În raportul comisiei juridice din 8 mai nu se regăsește niciun motiv inteligibil pentru modificări, scrie doar ”pentru respectare normelor de tehnică legislativă”. Nici măcar la dezbaterile din plen, care pot fi consultate pe site-ul Camerei Deputaților, reprezentantul comisiei juridice n-a explicitat modificările. De fapt nici măcar nu le-a menționat. Așa că singurii în măsură să ne explice tuturor motivația acestor amendamente sunt cei care au participat la ședința comisiei juridice din 8 mai. În raport, la autori sunt menționate doua ”entități” pentru amendamente: pentru primul și al treilea motiv nou de revizuire – deputatul PNL Vasile Varga (acesta a votat ulterior în plen împotriva aprobării ordonanței); pentru al doilea și al patrulea – ”deputații PSD din comisia juridică”.
Rep: Legea a fost trimisa la promulgare insa Inalta Curte a anuntat ca a sesizat Curtea Constitutionala. Ce sanse sunt ca aceste patru noi motive de revizuire sa fie declarate ele insele neconstitutionale?
DAH: Înalta Curte a avut o reacție aproape imediată, reunindu-se în Secțiile unite (adică toți judecătorii ICCJ) chiar a doua zi după vot și hotărând sesizarea Curții Constituționale. Sesizarea nu cuprinde numai motive de fond, asemănătoare cu ceea ce am expus anterior și care își găsesc justificare în decizii anterioare atât ale Curții Constituționale cât și ale CEDO, ci și unele de formă. ÎCCJ reproșează proiectului de lege că a fost adoptat cu încălcarea principiului bicameralismului, pentru că forma adoptată de Camera Deputaților cuprinde aceste noi motive de revizuire care n-au făcut obiectul votului de la Senat și nici măcar nu au legătură cu ce a dezbătut și adoptat Senatul. Aici există deja jurisprudență CCR în sensul că nu poate să existe o diferență semnificativă între formele adoptate de cele două Camere, care în practică poate însemna inclusiv eliminarea unei Camere din procesul legislativ, cum este și în cazul de față. Așa că este de așteptat să existe o decizie a Curții Constituționale asemănătoare și de această dată. Deoarece controlul de constituționalitate intervine înainte de promulgare, pe moment modificările nu produc niciun fel de efecte.
Legea a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor pe 9 mai, cu 186 voturi „pentru”, 84 „impotriva”, 5 abtineri. Impotriva acestor amendamente a luat cuvantul in dezbaterea din plen deputatul USR Stelian Ion (vezi aici stenograma)
INTERVIURILE HotNews.ro