Pazea! Cum a venit Ebola in Romania
Duminică, 10 august, puţin după ora prânzului, un post de televiziune şi o agenţie de ştiri semnalau existenţa unei prime suspiciuni de infecţie cu Ebola în România. Locul faptei: Ploieşti. Deşi era o zi încinsă politic, subiectul a devenit rapid breaking news pentru presa online şi pentru posturile de televiziune.
Reţelele sociale au început şi ele să fiarbă. Păzea: Ebola a ajuns în România. Şi s-a plimbat chiar şi în Vama Veche, avertizau unele statusuri pe Facebook.
Doar patru ore mai târziu, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel excludea cu o probabilitate de 99% posibilitatea acestei infecţii, iar Ministerul Sănătăţii publica două comunicate pentru calmarea spiritelor.
O simplă căutare pe internet, tărâmul virtual în care poţi modifica ora publicării unui articol, indică faptul că prima alertă a venit la ora 13:53 de la Romaniatv.ro. Urmează Digi24.ro (14:02) şi, probabil, Mediafax.ro. Chiar dacă articolul agenţiei de presă apare ca fiind scris la ora 18:06, el conţine toate actualizările de peste zi, iar primul comentariu, “Dumnezeu să ne aibă în pază”, apare postat la 14:32.
După ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat epidemia de Ebola din vestul Africii urgenţă la nivel internaţional, virusul a început să înroşească ştirile celor mai importante televiziuni internaţionale. Departe de focarul epidemiei, în România povestea a intrat doar la capitolul “ciudăţeniilor de la ora 5”. Însă pe un teren deja sensibilizat, ştirea difuzată duminică la prânz a explodat rapid.
Fără niciun motiv real, România era în pragul unei panici mediatice. Cum s-a ajuns aici? De ce un caz (doar) suspect de Ebola a ajuns atât de repede public, devenind ştirea numărul 1? Saptamanalul Viata Medicala a refăcut circuitul informaţiei despre pacientul cu Ebola folosind atât surse din media cât şi din instituţiile oficiale.
Un ploieştean care lucrează peste drum de Spitalul Judeţean de Urgenţă din oraş a observat duminică dimineaţă la intrarea spitalului agitaţie şi oameni îmbrăcaţi în costume de protecţie. Vigilent, omul a cerut informaţii unei infirmiere angajată a spitalului. Doamna i-a spus că au în grijă un caz suspect de Ebola.
Întâmplător (dar nu şi din fericire), omul cunoştea un reporter al televiziunii România TV, căruia i-a împărtăşit informaţia. Reporterul şi-a făcut datoria şi a solicitat o confirmare de la managerul Spitalului Judeţean din Ploieşti: “Înţeleg că aveţi un caz suspect de Ebola, îmi puteţi da şi mie mai multe detalii despre ce se întâmplă?”
Tânărul manager, dr. Alexandru Băloi, a declarat, conform RTV.ro, că : “Simptomele pot fi de ebola, dar şi de malarie sau febră tifoidă, un diagnostic urmând să fie pus după efectuarea tuturor investigaţiilor, la Bucureşti. Pacientul va fi transportat cu o ambulanţă în care se pot lua măsuri speciale de izolare a pacientului”. Oficiali din Ministerul Sănătăţii ne-au subliniat că managerul ar fi avut obligaţia să se abțină de la comentarii până ce diagnosticul nu era confirmat. Aşa a început totul.
Informaţia a fost apoi preluată de Mediafax şi de televiziunea Digi24, care şi-au alertat corespondenţii şi sursele. Bărbatul de 51 de ani suspectat de boală le-a spus medicilor că s-a întors în urmă cu două săptămâni din Nigeria, informaţie care, combinată cu simptomele, i-a determinat pe medici să îl izoleze şi să ia legătura cu Institutul “Matei Balş” pentru transfer.
Ca observaţie, temperatura de 38,4°C a pacientului, menţionată de medic, nu corespunde tabloului clinic – cu febră înaltă – al febrei hemoragice Ebola. Până la momentul respectiv, în Nigeria nu fusese confirmat niciun caz de infecție cu Ebola, fiind doar 13 probabile, şi acelea neconfirmate serologic. Nigeria are o populație de aproape 170 de milioane de locuitori. Riscul de infecție era mai mic decât șansa de a câștiga la loterie.
„Suntem aici cu Direcția de Sănătate Publică, am luat măsura de dezinfecție cu produse clorigene a tuturor suprafeţelor pe unde pacientul a umblat cu noi în UPU”, a mai declarat managerul Alexandru Băloi la Digi24.
Pacientul fusese mai devreme şi la Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti, unde însă nu pronunţase cuvântul “Nigeria”. Mediafax a aflat de la managerul acestui spital, Cătălin Vişean, că dată fiind situaţia mai deosebită, deşi diagnosticul nu s-a confirmat, spitalul a intrat în carantină.
Informaţiile au fost imediat preluate de Adevărul, Gândul sau Libertatea, pentru a numi doar câteva. Agerpres a citat-o şi pe Rodica Paraschiv, prefectul de Prahova, care a confirmat toate măsurile de siguranţă.
Unul dintre jurnaliştii implicaţi în strângerea informaţiilor ne-a spus că „noi ar fi trebuit să avem răbdarea să stăm şi să aşteptăm până ieşeau autorităţile peste trei ore”. Dar, într-un univers guvernat de dictatul breaking news, răbdarea nu există.
La Realitatea TV a intrat în direct şi ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care a anunţat că DSP Constanţa ia probe din apa mării la Vama Veche, acolo unde fusese bărbatul în vacanţă. Pe Facebook, vamaioţii postau deja statusuri îngrijorate. Cu două spitale intrate în carantină şi cuvântul Ebola pronunţat de directorul unuia dintre ele era clar că ceva serios se întâmplă.
Jurnaliştii au încercat să-l contacteze pe prof. Streinu-Cercel, directorul Institutului « Matei Balş ». Iniţial telefonul suna ocupat, profesorul Streinu-Cercel, aflat în maşină spre Bucureşti, fiind angajat într-un dialog cu Ministerul Sănătăţii. Declaraţia profesorului a fost corect-moderată: “dacă” apare un astfel de caz, se iau toate măsurile.
Alţi medici contactaţi de jurnalişti au fost precauţi în declaraţii după ce Ministerul Sănătăţii le-a comunicat să nu mai comenteze pe această temă. Dar televiziunile intraseră deja în breaking news.
Şi aşa au rămas până ce, la scurt timp după ce pacientul a ajuns la Institutul Balş, profesorul Streinu-Cercel a anunţat că suspiciunea de Ebola se infirmă în proporţie de 99%. Era ora 18:00, ora care a adus liniştea.
A doua zi, Ministerul Sănătăţii a convocat o conferinţă de presă în care s-a anunţat că bolnavul suferă de malarie. Alături de profesorul Streinu-Cercel, conf. dr. Alexandru Rafila, consilierul ministrului Sănătăţii pe probleme de sănătate publică, a declarat şi că Ministerul revizuieşte procedurile naţionale astfel încât toate statele membre UE să aibă o abordare similară în cazurile suspecte sau confirmate cu astfel de probleme.
Unul dintre aceste documente se referă la un protocol privind modul de informare a media: “Vrem să stabilim şi un corp de comunicatori şi, în acest fel, să repetăm modelul pe care l-am avut la gripa pandemică, când au existat persoane desemnate astfel încât să existe o uniformitate a informaţiilor şi să evităm panica şi alte lucruri“.
Întâlnirea cu virusul Ebola a fost, din fericire, evitată. Cât despre panică, în România pare de multe ori că o căutăm cu lumânarea.