Pe ce cheltuie romanii banii. Plus o comparatie cu Spania, Suedia si Danemarca

In T3.10, o familie a cheltuit in medie 2.022 lei pe luna, cu 28 de lei mai mult decat in urma cu un an si cu 68 de lei mai mult decat in urma cu doi ani. Pe ce s-au dus insa banii, cum a evoluat structura consumului de cand a inceput criza si cum stam in comparatie cu alte tari din Europa?

Structura consumului

Din suma de 2.022 lei cheltuita lunar de o familie, 72,4%, respectiv 1.464 lei au reprezentat cheltuielile de consum. Din aceste cheltuieli, cea mai mare parte s-au dus pe mancare si bauturi nealcoolice – 41%, procent in crestere usoara fata de T3.08 (40,3%).

De asemenea, a mai crescut ponderea sumelor alocate achizitiei de tigari si alcool (de la 6,4% in T3.08, la 7,8% in T3.10), a sumelor alocate platii combustibililor, utilitatilor si locuintei (13,6% in T3.08 vs 15,7% in T3.10) si sanatatii, scazand in acelasi timp ponderea cheltuielilor cu educatia, recreerea, cu transportul si achizitia de incaltaminte si imbracaminte.

Ce se intampla la altii

In Spania, ponderea cheltuielilor cu alimentele este de doar 14,4%, in Suedia este de 14,3%, iar in Danemarca de 10,4%. Mai mult, in aceste tari, ponderea cheltuielilor cu achizitia de tigari si alcool este de doar 2-3%, cu peste 50% mai mica decat in Romania.

Pe de alta parte, cheltuielile cu combustibilii, utilitatile si locuinta au o pondere dubla in totalul cheltuielilor unei gospodarii comparativ cu ce se intampla la noi, detalii in graficul de mai jos. In aceste procente intra si costul chiriei.

In Spania, o familie medie cheltuie cu chiria 6.100 euro/an, respectiv 20% din totalul cheltuielilor de consum ale familiei respective. In Suedia, cheltuielile cu chiria reprezinta in medie 15,8% din cheltuieli (5.000 euro/an), iar in Danemarca procentul este de 21% (9.000 de euro/an).

Nici Spania, nici Suedia, Danemarca sau alte tari din Europa nu au avut un Iliescu al lor care sa le vanda locuinte cu 300 de dolari bucata (detalii aici), astfel incat cheltuielile cu chiria si ratele la banca au o pondere mult mai mare decat cea de la noi. In plus, probabil ca acolo nici gigacaloria nu este subventionata pentru toata lumea.

Cateva concluzii:

– preferam sa taiem de oriunde, insa nu de la tutun si alcool! Suntem saraci dar ne permitem sa alocam aproape 8% din buget acestor cheltuieli, in timp ce vesticii aloca 2-3%.

– RO vs alte tari: cheltuielile cu sanatatea au o pondere dubla in cheltuielile de consum ale unei familii, desi cel putin teoretic, in Romania, asistenta medicala este gratuita. Uneori, un serviciu care se ofera gratuit costa de fapt foarte mult (in procentul de 4,8% alocat sanatatii intra si platile informale din spitale, 400-500 mil. euro anual).

– avantajul standardului de viata mai ridicat: o familie medie cheltuie cu masa luata in oras 1.100 de euro anual in Suedia, 1.800 euro in Danemarca si 730 euro in Spania. In Romania suma nu depaseste 40-50 euro/an.

– cei care sustin ca costul vietii in Romania este egal cu cel din vest ar trebui sa se uite mai atent la al doilea grafic. Faptul ca litrul de apa minerala sau kilogramul de zahar are acelasi pret in Romania ca si in vest nu inseamna nimic in conditiile in care celelalte costuri sunt mult mai mari. Asta nu inseamna insa ca o ducem mai bine ca ei.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.

​