Politic Show: Noua lege electorala si capcana referendumului din 2009; Dan Sova, tratat cu umor amar pe Facebook dupa declaratia "nu sunt un fan al autostrazii Iasi – Targu Mures"; Puterea lui Crin, cimentata de "rotatia cadrelor"; Cum vor fi decupate regiunile Romaniei?

Noua lege electorala si capcana referendumului din 2009. O noua lege electorala ar putea fi atacata din nou pe temeiul referendumului din 2009 privitor la numarul parlamentarilor. Argumentul suprinzator cu care Curtea Constitutionala a respins legea electorala promovata de USL in 2012 a fost referendumul validat privind reducerea numarului de parlamentari la 300. Intrebarea este daca o asemenea decizie s-ar putea repeta. Curtea Constitutionala si-a contrazis nu o data propria jurisprudenta, dar numai atunci cand au obligat-o imprejurarile. Or, in 2013 CCR ar putea reedita pur si simplu decizia din 2012, in ciuda argumentatiei sale nesigure. A fost momentul in care a fost mai evident decat oricand ca forul de jurisdictie constitutionala functioneaza de fapt ca un organism de ponderare politica. Daca USL va reusi sa elaboreze si sa voteze o noua lege electorala (indiferent cum ar arata ea), opozitia ar putea sa o atace la Curtea Constitutionala invocand motivul la care nu s-ar fi gandit probabil niciodata daca nu ar fi fost formulat deja: legea prevede mai multi parlamentari decat ar ingadui referendumul din 2009. Continuarea pe Deutsche Welle.

Puterea lui Crin, cimentata de „rotatia cadrelor”. Membrii viitoarei conduceri a PNL vor participa doar la o parte a din sedintele saptamanale, ceea ce le va scadea influenta in partid. Fara concurenta in cursa pentru sefia PNL, Crin Antonescu creioneaza, in aceste zile, modul in care va arata Biroul Permanent National (BPN), dupa Congresul de la finalul acestei saptamani. Din structura de conducere vor face parte o serie de lideri propusi pe lista de Crin Antonescu, carora li se vor adauga, automat, ministrii din Guvernul Ponta, presedintii Consiliilor Judetene si primarii marilor orase, liderii grupurilor parlamentare si sefii de filiale. Biroul urmeaza sa se intruneasca lunar pentru a lua hotararile cel mai importante ale partidului. Activitatea saptamanala va fi acoperita de presedinte impreuna cu membrii Biroului care au competente dintr-un anumit domeniu. Practic, in acest fel, rolul cel mai important rol revine presedintelui partidului, cel care va prezida toate sedintele operative. In rest, majoritatea membrilor BPN nu vor avea o prezenta saptamanala, ceea ce la va reduce influenta in partid, scrie Adevarul.

Cum vor fi decupate regiunile Romaniei? Lumea politica a inceput o lupta acerba pentru a stabili frontierele noilor regiuni. Miza este uriasa: dincolo de ratiunile obiective care privesc regandirea hartei administrative a tarii, fiecare partid doreste sa asigure accesul baronilor locali la fondurile europene care vor fi gestionate de regiuni. Este si motivul pentru care fiecare formatiune vine, practic, cu propriul sau proiect, inclusiv cu propriile variante de capitale regionale. Cel mai dezbatut proiect de reorganizare teritoriala a fost propus de PSD. Potrivit premierului Victor Ponta, in acest moment varianta cea mai probabila ar fi mentinerea granitelor actualelor regiuni de dezvoltare. Acest lucru ar presupune costuri politice minime pentru premier, in perspectiva alegerilor din 2014 si 2016. Si asta pentru ca, de bine, de rau, actualele regiuni de dezvoltare reprezinta un rau cu care deja s-au obisnuit actorii politici, scrie Romania libera.

Adevaratele provocari ale Senatului. Din declaratiile de pana acum se poate observa ca USL nu are inca o idee foarte clara cu privire la functiunile Senatului si ca avanseaza prin tatonari. Principala problema pe care sunt chemati sa o rezolve sustinatorii bicameralismului este atribuirea unor functiuni distincte si definitorii pentru cea de-a doua camera a Parlamentului. In istoria constitutionalismului romanesc, Senatul a jucat preponderent rolul de camera conservatoare, cu toate ca Al. Ioan Cuza, prin „Statutul” sau din 1864 infiinta o a doua camera tocmai cu scopul de a impune reforma agrara impotriva conservatorilor care dominau Adunarea Electiva. A doua camera a fost numita, de altfel explicit Corpul Ponderatrice. Ulterior la 1866, constitutia Romaniei adopta, odata cu modelul belgian, logica occidentala: Senatul asuma rolul de camera a boierimii conservatoare, iar Adunarea Deputatilor reprezenta celalte stari ale societatii. Dar ideea generala a unui parlement cu doua camere care sa se echilibreze reciproc s-a pastrat. Acum, dupa experienta statului totalitar, regasirea vechilor functiuni nu mai e posibila si de aceea partizanii bicameralismului au pledat pentru un Senat ca o camera a regiunilor. Continuarea pe Deutsche Welle.

Disputa pe tema steagului secuiesc ia o noua turnura. Sincronizare grea intre ministerul de externe si USL. Parlamentul roman nu se va implica in razboiul declaratiilor dintre Budapesta si Bucuresti pe tema arborarii steagului secuiesc, liderii USL facand acum apel la prudenta. Decizia luata ieri scoate insa la suprafata cel putin o lipsa de sincronizare intre ministrul de Externe, pe de o parte, respectiv premier si sefii celor doua Camere, pe de alta. „Astept si eu o reactie din partea conducerii Parlamentului Romaniei, nu in sensul de a fi mai incinsi la minte decat sunt cei de la Jobbik, sau cei care agita spiritele la Budapesta, dar in sensul unei demnitati a pozitiei si in sensul unui semnal foarte clar”, declara ministrul de Externe, Titus Corlatean, sambata seara la Antena 3. Dupa Corlatean, a venit randul liberalului Puiu Hasotti, luni, sa ceara o interventie a Legislativului in disputa romano-maghiara, care de cateva saptamani continua sa incinga spiritele. Insa atitudinile celor doi oficiali romani din alianta aflata la guvernare (Titus Corlatean – ministru si Puiu Hasotti – ex- ministru, in prezent lider al senatorilor PNL) nu s-au sincronizat cu decizia finala a majoritatii parlamentare din care acestia fac parte, scrie Romania libera.

Dan Sova este tratat cu umor amar pe Facebook dupa declaratia „nu sunt un fan al autostrazii Iasi – Targu Mures”. Afirmatia ministrului Marilor Proiecte, prin care a lasat de inteles ca nu este o prioritate construirea unei sosele rapide intre Moldova si Ardeal, a fost criticata atat de catre cititorii adevarul.ro, cat si pe cea mai importanta retea de socializare din lume. Faptul ca Moldova este ignorata de actualul Guvern USL in privinta marilor investitii necesare pentru realizarea infrastructurii a starnit un val de comentarii negative. In urma articolului „Moldova, abandonata de guvernanti la marginea Europei. Dan Sova: „Nu sunt un fan al autostrazii Iasi – Targu Mures”, aparut pe 17 februarie pe adevarul.ro, cativa cititori nemultumiti au creat pe Facebook un grup intitulat „Fan club autostrada Iasi – Targu Mures”, scrie Adevarul.