Președintele Agenției Naționale de Transplant: Doar 55 de donatori de organe în anul 2018 în România
Doar 55 de donatori de organe în moarte cerebrală s-au înregistrat în România, anul acesta, dintr-un total de 160 de potenţiali donatori, a anunțat marți președintele Agenției Naționale de Transplant, Anca Baculea Mureșan. În total au fost realizate 102 transplanturi renale, 46 de ficat, trei de plămâni şi cinci de cord.
„Anul acesta, în România, am avut 160 de donatori potenţiali, dintre aceştia au devenit reali doar 55, foarte puţini ca şi număr. Din păcate, familiile unui număr de 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate care au făcut imposibilă prelevarea. Este foarte puţin din 160 doar 55 de donatori reali şi practic un număr de 102 transplanturi renale, 46 de transplanturi de ficat, trei de plămâni şi cinci de cord. Acestea sunt cifrele pe care Agenţia Naţională de Transplant le-a strâns în acest an. Sperăm ca până la sfârşitul anului să mai fie”, a declarat Anca Baculea Mureșan, marţi, la conferinţa „Transplantul, pacientul pre şi post-transplant şi viaţa cotidiană a acestuia”, organizată de Asociaţia Transplantaţilor, relatează Agerpres.
Şefa ANT a precizat că în Programul naţional de transplant sunt 41 de unităţi sanitare acreditate pentru prelevarea de organe. Dintre acestea, doar 11 au desfăşurat activitate în domeniul transplantului: „Programul naţional de transplant are o sumă limitată, nu poate programul să susţină tot tratamentul şi toate investigaţiile necesare, pre şi post transplant. Acestea pot fi susţinute şi de alte programe naţionale. Este modalitatea de spitalizare continuă, spitalizarea de zi, ambulator, care sunt plătite. Toate aceste servicii pot fi plătite prin banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.”
Anca Baculea Mureșan admite că sunt multe probleme în Agenţia Naţională de Transplant, iar prima care trebuie reglementată şi rezolvată este reorganizarea instituţiei: „Prima problemă care trebuie reglementată şi rezolvată este reorganizarea Agenţiei, reorganizare care face obiectul Legii transplantului, care este în momentul de faţă la Guvern. În momentul în care reorganizarea Agenţiei este realizată, putem face paşi înainte, până atunci aşteptăm în sensul în care ANT nu are resursă umană, nu este în Programul naţional de transplant, coordonarea activităţii naţionale de transplant nu este făcută de către Agenţia Naţională de Transplant şi toate acestea sunt aşa din cauza normativelor legislative în vigoare. Pentru a schimba lucruri aşteptăm legea transplantului, unde noi am făcut aceste propuneri de modificare şi de reorganizare.”
Ea a adăugat că este foarte important ca lumea să ştie că există Registrul donatorilor voluntari, în care, în timpul vieţii, omul poate să îşi dea acceptul pentru prelevarea de organe: „În momentul de faţă acest Registru nu îl monitorizează ANT, nu aş putea să vă zic care este numărul. Noi doar îl promovăm. Îl monitorizează Ministerul Afacerilor Interne. (…) Paşii sunt simpli: se merge la notar, orice notar din România poate să facă acest lucru, se face o declaraţie prin care se exprimă această dorinţă, iar notarul intră într-un Registru pe care îl completează cu această cerere şi declaraţie şi primeşte un certificat pe care îl înmânează respectivului. Cu acel certificat se merge la medicul de familie şi inclusiv pe cardul de sănătate vor fi notate aceste aspecte.”
Anca Baculea Mureșan mai spune că Registrul naţional este gestionat de către ANT, dar ca şi baze de date au doar liste de aşteptare pe centre şi pacienţi cu nume, prenume, câteva date personale şi un cod CUIANT (Codul Unic atribuit de Agenția Națională de Transplant): „Ca registrul să funcţioneze şi să cuprindă tot ce ar trebui să cuprindă un registru al donatorilor vii, un registru al donatorilor în moarte cerebrală, un registru al pacienţilor transplantaţi, inclusiv aceste liste de aşteptare care să fie la nivel naţional şi nu pe centre – acestea impun nişte investiţii, (…) dar suntem în curs de elaborare şi de punere la punct a acestui registru. Trebuie să avem un cadru legislativ ca să facem paşi înainte. În şase luni, dacă lucrurile merg bine, poate fi pus la punct şi poate fi funcţional.”
Citește aici o amplă analiză HotNews.ro privind situația transplantului în România:
INTERVIURILE HotNews.ro