​Press report: Puterea demografică, politică și economică a fiecărei generații. Cum arătau fake news-urile în Roma Antică și în Primul Război Mondial. Repetenția unui elev absent de la școala online, anulată în instanță

​Puterea demografică, politică și economică a fiecărei generații ● Cum arătau fake news-urile în Roma Antică și în Primul Război Mondial ● Băile Homorod, în paragină după ce s-au investit 10 milioane de euro din bani europeni ● Repetenția unui elev din Gorj absent de la școala online, anulată în instanță ● Viața în Sardinia. 17 aspecte pro și contra ale traiului acolo ● Sute de ieşeni abandonaţi la Bergamo de Wizz Air, de luni până vineri ● Patru reguli pe care nu e bine să le respecți în România ● Mica doză de cultură generală ● Un arhitect spulberă mitul vieţii de 5 stele de la Cluj ● O femeie fuge de acasă de 6-7 ori până reușește să se despartă de agresor.

• Puterea demografică, politică și economică a fiecărei categorii de vârstă din populația țării. În contextul primului recensământ care a avut loc în România după mai bine de un deceniu, Panorama și-a propus o inventariere cu totul diferită a populației țării. Scopul ei e să provoace o discuție de substanță despre cine sunt, cum trăiesc și câtă putere au românii, defalcați pe generații, scrie Panorama.

• Cum arătau fake news-urile în Roma Antică și în Primul Război Mondial. Ramses al II-lea a apelat la un soi de „război informațional” pentru a-și prezerva controlul asupra spațiului informațional elogiind bătălia ca fiind o victorie personală prin intermediul sculpturilor din temple și a poemului lui Pentaur scrise pe papirus. Acest poem a fost multiplicat și transmis de mesageri în toate orașele și satele Egiptului pentru a-i glorifica geniul militar și a-l deifica. În realitate, Ramses al II-lea a fost înfrânt la Kadesh, fiind obligat să încheie un tratat de pace, scrie Spotmedia.

• Băile Homorod, în paragină după ce s-au investit 10 milioane de euro din bani europeni. Pe 3 iunie 2012, cu o săptămână înainte de alegeri, în plină campanie electorală, Csaba Borboly, președintele Consiliului Judeţean Harghita, care pe atunci era un maestru al tăierii panglicilor de inaugurare, nu al transmisiunilor în direct ca acum, a tăiat panglica secuiască pe Drumul apelor minerale din Băile Homorod, scrie PressHub.

• Repetenția unui elev din Gorj care n-a fost prezent la școala online, anulată în instanță. „Unitatea școlară a culpabilizat elevul pentru fapte ale părinților săi”, au motivat judecătorii hotărârea prin care au anulat cele trei corigențe ce au dus la declararea elevului de 11 ani repetent. Dacă a făcut Informatică, putea să intre la ore, se apără școala. Hotărârea instanței, una în premieră pentru justiție și pentru sistemul de învățământ, a venit după doi ani de procese și nu mai are niciun efect pentru băiatul care a repetat clasa și a trecut într-a șaptea acum. Cu o lună înainte să înceapă procesul, ministrul Educației Monica Anisie le recomanda profesorilor să nu mai lase elevi pe vară în timpul pandemiei, scrie Scoala9.

• Viața în Sardinia. 17 aspecte pro și contra ale traiului în această insulă a Italiei. Indiferent dacă alegi sau nu viața în Sardinia, trebuie să știi că această insulă este frumoasă și memorabilă, dar nu lipsită de dezavantajele sale, scrie Life.ro.

• Sute de ieşeni abandonaţi la Bergamo de Wizz Air, de luni până vineri. Pasagerii cursei de luni seară pe ruta Milano (Bergamo) – Iaşi au aflat, brusc, la poarta îmbarcării, că zborul lor a fost anulat: 200 de persoane au rămas blocate în aerogară, iar în primă fază nu au beneficiat de vreo explicaţie. La câteva ore după anularea zborului, li s-a comunicat că motivul a fost „vremea nefavorabilă”. „E frustrant când te ia de prost”, a comentat un pasager, potrivit Ziarului de Iași.

• Și dacă NATO s-ar implica direct în Ucraina, nici atunci nu e sigur că un război nuclear ar izbucni. PressHUB a discutat cu Liviu Horovitz, expert în securitate și politică nucleară al influentului think tank german Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP). În această calitate, Horovitz consiliază decidenți germani în chestiuni de politică externă și securitate, scrie PressHub.

• Patru reguli pe care nu e bine să le respecți în România. Se știe de când lumea și pământul că poporul român, din oricine s-ar trage el, că sunt dacii neînfricați, că sunt romanii cei cuceritori, poporul român așadar este unul CURAJOS. Și că nu suntem aici ca să ne spună nouă vreodată cineva ce să facem, pentru că oricum știm mai bine și pentru că nu ne calcă nimeni pe noi în picioare, scrie B365.ro.

• Mica doză de cultură generală. Așa cum probabil mulți știți, sushi nu e o rețetă japoneză. E chinezească. Ba chiar una foarte veche. A apărut cam atunci când a apărut și oțetul pe la ei, adică acum vreo 2.500 de ani. Pe la japonezi a ajuns relativ târziu, prin secolul al VIII-lea d.Hr.. Fiind făcut din cele mai ieftine ingrediente, evident că era mâncarea săracului. După altă mie de ani (clar japonezii nu sunt așa creativi pe cât credeați), sushi a devenit mâncarea preferată de stradă a ăstora. Fast-food, dacă preferați. Se făcea rapid, se mânca și mai rapid și, cel mai important, era accesibil oricui, scrie Mica doză de cultură generală.

• Mica revoluție a parcărilor: De la breaking news, la nu e nimic nou. De aproape două săptămâni întreaga țară este cu ochii pe parcările din București. O întreagă dezbatere națională s-a pornit pe o temă cât se poate de locală – mica revoluție de la București în care ni s-a promis că nu se va mai parca gratuit în centrul Bucureștiului, scrie Spotmedia.

• Un arhitect spulberă mitul vieţii de 5 stele de la Cluj: „Trăim într-o sărăcie generalizată”. Eugen Pănescu, cofondatorul unui birou de arhitectură din Cluj, face o analiză sinceră a calităţii vieţii din oraşul cu cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară. El spulberă teoria primarului Emil Boc, conform căreia oraşul este scump deoarece calitatea vieţii este ridicată, scrie Adevărul.

• Bătălia între fermierii disperați de secetă și specialiștii care trimit rachete în nori: „Oamenii spun că nu plouă din cauza noastră”. Seceta și rachetele antigrindină nu au nimic în comun. Dar împreună au readus în actualitate un conflict mai vechi, dintre fermieri și specialiștii de la centrele de combatere a grindinei. Libertatea a fost la stația din Focșani, de unde se lansează în nori rachetele despre care localnicii cred că le-au adus seceta prelungită, scrie Libertatea.

• O femeie fuge de acasă de 6-7 ori până reușește să se despartă de agresor. Felicia Hrihorsian: „În medie, studiile ne arată că o femeie are nevoie de 6-7 ieșiri din relație, fugă de acasă, plecare de acasă, pentru a se despărți definitiv. Există anumite mecanisme de ordin psihologic, financiar, fizic chiar, constrângeri de toate tipurile care le fac să se întoarcă mereu înspre agresor”. Detalii, pe RFI.

• Neorinocerizarea: Securitatea, Putin, nuanțările și libertatea. Ce mai valorează libertatea de exprimare și a presei? Nu mai prețuiește mare lucru nici în lumea apuseană infiltrată de atentatori teleghidați de ayatollahi, dar nici în România. Unde i se vine de hac cu o armă nouă, potrivit DW.

• Lipsă de mașini de închiriat, aproape jumătate dintre firmele de închirieri auto au intrat în faliment. „Piața de rent a car în 2022 cunoaște o creștere spectaculoasă, însă nu va reuși anul acesta să ajungă la valoarea din 2019 din cauza lipsei de mașini de închiriat. În 2020, aproape jumătate dintre companiile de închirieri auto au intrat în faliment, iar cele care au supraviețuit au redus parcul auto”, spune Cristian Damian COO Autoroparent.ro, companie de rent a car, care face parte din grupul de firme Auto Rent Europe, scrie Profit.ro.

• De ce România nu atrage investiţii de miliarde de euro? Miniştrii aleg să meargă la zile de naştere, premierii vor să discute pe telefon, iar preşedintele nu se implică. În timp ce în România miniştrii aleg să meargă la zile de naştere şi nu la întâlniri cu investitori sau premieri care intră prin telefon în întâlniri oficiale, Turcia, una dintre cele mai mari economii din Europa şi din lume, nu îşi permite să piardă vreo investiţie, iar preşedintele Erdogan a „aliniat“ guvernul în faţa investitorilor pentru discuţii concrete, scrie ZF.

• De ce participă un arhiepiscop care l-a lăudat pe Vladimir Putin la sărbătoarea Forțelor Navale Române? Prezența preoților la evenimente laice, de la începerea școlii la inaugurarea unei conducte de gaze nu e o surpriză în România, dar prezența Arhiepiscopului Teodosie la Ziua Marinei înseamnă alăturarea unui apologet al lui Vladimir Putin tocmai forțelor menite să apere Marea Neagră de acesta, scrie Europa Liberă.

• Salariul mediu în agricultura din Bulgaria: 1.269 de leva, echivalentul a 3.169 de lei. Salariul mediu pe care îl câștigă un lucrător din agricultura din Bulgaria depășește echivalentul a 3.000 de lei. Agricultura se situează pe locul al doilea în ceea ce privește creșterea trimestrială a salariilor, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din Bulgaria, scrie AgroIntel.

• „De ce trebuie să fie atât de dură facultatea asta de teatru?” Tânărul actor Victor Țăpeanu vorbește despre abuzurile din învățământul teatral românesc și despre cum se pot schimba lucrurile. Vorbim tot mai des în ultima vreme despre agresiunile sexuale, umilințele și presiunile la care sunt supuși studenții din școlile de teatru din România. E un subiect pe care Scena9 îl documentează îndeaproape și despre care a scris aici și aici. În continuarea acestei serii, publicăm astăzi un interviu cu Victor Țăpeanu, actor, regizor și co-fondator al companiei de teatru Cuibul Artiștilor, scrie Scena9.