Press report Tot ce (nu) știm despre algoritmii Facebook. Mașinăria UBER. Cât de puțin muncesc românii. Criză de recenzori în peste 20 de judeţe. De ce nu mai vor tinerii să lucreze în HoReCa. Plimbare prin orașul unde se prinde harta în cui

Mașinăria UBER ● „12 ore pe zi, șase zile pe săptămână”. De ce nu mai vor tinerii să lucreze în HoReCa ● Plimbare prin orașul unde se prinde harta în cui ● Cât de puțin muncesc românii ● O primărie din Caraș a pierdut căminul cultural și casa parohială după ce a fost executată silit pentru neplata unor lămpi stradale ● Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă ● Tot ce (nu) știm despre algoritmii Facebook ● Criză de recenzori în peste 20 de judeţe ● Ce riști dacă te debranșezi singur de la termoficare ● Cum a modificat inflația cheltuielile din coșul de consum al familiilor ● Mica doză de cultură generală ● Viața de colonie: cum arătau vacanțele tinerilor, în taberele de acum un secol ● Ce face direcţia de gestionare a PNRR din Ministerul Fondurilor Europene, care are pe mână toate cele 29 mld. euro

• Mașinăria UBER. Documentele au fost scurse publicației The Guardian care a cooptat apoi în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și parteneri media din 29 de țări. RISE Project este partenerul din România al acestui proiect jurnalistic, care include peste 180 de jurnaliști din întreaga lume. Documentele arată cum a decurs la noi în țară colaborarea dintre șefii Uber de la București, consultanții externi și demnitarii locali, scrie RISE Project. Suntem în vara lui 2015, la câteva luni după ce Uber începuse să opereze printr-o filială în România și un angajat are deja vești proaste pentru șeful său. Îi trimite într-o seară de august un e-mail: “Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru” .Cel care a trimis e-mailul este Ionuț Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber, scrie Rise Project.

• „12 ore pe zi, șase zile pe săptămână”. De ce nu mai vor tinerii să lucreze în HoReCa. Să zicem că vreau să mă angajez în HoReCa. În industria ospitalității. Intru pe OLX, unde găsesc un anunț care sună cam așa: „Restaurant și hotel din Vama Veche angajează personal: Ajutor ospătar: experiență minimă. Se oferă contract de muncă, cazare/transport decontat [zone limitrofe] și masă”. Sun la numărul de telefon atașat anunțului, care este atribuit unei doamne pe care o cheamă Maria. Nu mai are nevoie de ajutor de ospătar, dar i-ar trebui un spălător de vase. Îi spun că sigur, pot face și asta, fac orice! Mă întreabă câți ani am, de unde sunt, apoi trecem la lucruri serioase. Angajatoare: Hai să-ți spun așa: ai un liber pe săptămână, lucrezi în medie cam 12 ore pe zi. Salariul este 2700 de lei, cazarea și masa sunt asigurate, scrie PressOne.

• Plimbare prin orașul unde se prinde harta în cui. Cum a străbătut Sighetul Marmației 30 de ani de libertate. E o zi ploioasă. Dincoace de podul care unește Ucraina cu România, în Sighetul Marmației e zi de piață. Țărani cu lapte și afine, femei din Ucraina cu țigări, biciclete, sacoșe și umbrele se înșiră pe lângă zidurile scorojite ale Liceului Taras Șevcenko, de limbă ucraineană. Ploaia curge șiroaie în gangul strâmt, tencuiala muiată a liceului e gata să se desprindă de pe oase, ca o carne putredă. Femeia care stă cu umbrela în mână vinde lapte. Vine din Șugatag, are doar trei vaci și face drumul ăsta cu câțiva litri, „pentru un picuț de bani”. Pe partea cealaltă a gangului s-a așezat Axenia, din Ucraina, cu flori. Vine în fiecare dimineață din Slatina, localitatea de dincolo de pod. A lucrat 20 de ani și când s-a dus să ceară pensie i s-a spus că trebuie să aibă 28 de ani vechime. Dacă vrea, să plătească pentru restul. N-avea bani pentru restul. Acum „o vinit războiul și mi-au zîs: domnuță, până s-o găta războiul, nu mai facem nimica.” „Noroc că am avut frumușețile aistea” și Axenia îmi arată ghivecele de flori înșirate pe trotuar, în vase improvizate, toate înviorate de apa ploii, scrie PressHub.

• Cât de puțin muncesc românii. Eurostat a publicat date privind durata vieții active de muncă în statele europene, în anul 2021. Este un clasament care arată, încă o dată, diferențele care există între Europa de Nord și cea de Sud, între zona performantă și riguroasă, așa cum sunt considerate statele nordice și cele supuse tentației lejerității în privința datelor bugetare, a nivelului datoriei publice și chiar în ceea ce privește intensitatea și durata muncii, cum sunt văzute statele din sudul Europei. Concret, pe primele locuri în clasamentul european se situează Țările de Jos – 42,5 ani, Suedia – 42,3 ani, Danemarca – 40,3 ani, apoi Finlanda, Estonia și Germania cu 38,8 ani. Pe ultimele locuri se află Grecia – 32,9 ani, Italia – 31,6 ani și România cu 31,3 ani. Media europeană este de 36,8 ani. În ceea ce privește, situația bărbaților, cel mai mult lucrează olandezii, 44,3 ani, și cel mai puțin bulgarii – 34,6 ani și românii – 35 ani. La femei, pe primul loc, se află Suedia, cu 41 de ani, iar pe ultimele locuri sunt România, 27,4 ani, și Italia, 26,9 ani, scrie RFI.

• O primărie din Caraș a pierdut căminul cultural și casa parohială după ce a fost executată silit pentru neplata unor lămpi stradale. O primărie din Caraș-Severin a pierdut la licitație căminul cultural, casa parohială, stația de epurare și un bloc de locuințe în care se afla un dispensar, dar și locuințele de serviciu ale medicilor. Totul în baza unei pretinse datorii către o firmă care a furnizat primăriei niște lămpi pentru iluminatul stradal. Povestea a avut în justiție un parcurs incredibil, cu decizii care se bat cap în cap și care au venit tardiv, scrie Europa FM.

• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Din cele 22 de vile proiectate la Balcic între anii 1930-1939 de arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory, puține mai sunt tefere. Unele au dispărut cu totul, altele sunt în ruină sau au fost transformate în hoteluri, ceea ce este mai bine decât să moară. “Micul Paradis al României Mari” de la Balcic a însemnat o mare bogăție arhitecturală și culturală, ale cărei urme mai pot fi văzute și astăzi în Orașul Alb de pe Coasta de Argint. Recent, una dintre primele vile românești construite la Balcic, Casa Frederic și Cecilia Stork, a fost scoasă la vânzare pentru suma de 3.400.000 de euro. Anunțul imobiliar o prezintă ca fiind “o casă colonială din perioada ocupației”. Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, ajungem la Balcic, în paradisul pierdut, locul în care protipendada României a avut cele mai chic case de vacanță, printre migdali, smochini și pescari turci, tătari, aromâni și bulgari, scrie B365.ro.

• Tot ce (nu) știm despre algoritmii Facebook. Rețelele sociale vor fi obligate să devină mai transparente, după implementarea Actului pentru Servicii Digitale (DSA), aprobat la nivelul Uniunii Europene. Până atunci, am adunat într-un singur loc informațiile de care ai nevoie pentru a înțelege ce știm până acum despre algoritmii Facebook – rețeaua socială cea mai folosită în România, cum funcționează ei și la ce să te aștepți în viitorul apropiat de la platformele de big tech. Acesta este un articol dintr-o serie amplă despre dezinformare, mecanismele și efectele ei. La începutul lunii martie, când lumea era sub șocul izbucnirii războiului din Ucraina, pe Facebook și în alte medii online curgeau informații mai mult sau mai puțin adevărate. Conturi cu audiență mare distribuiau postări care susțineau, printre altele, că Statele Unite ar finanța arme biologice în laboratoarele ucrainene – un fals împins în față de propaganda rusă și de cea chineză, scrie Scena9.

• Criză de recenzori în peste 20 de judeţe. E nevoie de peste 1.300 de oameni care să colecteze informaţiile de la populaţie. Avem deficit de peste 1.300 de recenzori în ţară cu şase zile înainte de încheierea perioadei în care populaţia poate primi vizita recenzorului ca să răspundă la chestionarul de recensământ. În mai multe localităţi din peste 20 de judeţe din ţară nu au ajuns deloc recenzorii fie pentru că au demisionat din cauza volumului mare de muncă şi a remuneraţiei modeste, fie din cauza dificultăţii completării chestionarului de recensământ, arată informaţiile obţinute de Economica.net din zonele afectate. În acest context, Comisia Centrală pentru Recensământ a decis, ca soluţie de avarie, înfiinţarea unor puncte fixe de recenzare în localităţile în care ne confruntăm cu deficit de recenzori. Economica.net vă prezintă harta interactivă a locaţiilor din ţară în care puteţi merge ca să răspundeţi la chestionarul de recensământ, îndrumat de recenzor, scrie Economica.net

• Ce riști dacă te debranșezi singur de la termoficare, în București. Cât durează și cât costă să apelezi la instalatorii Termoenergetica. Cine se debranșează fără acordul Termoenergetica SA de la rețeaua centralizată de termoficare din București riscă amendă de până la 10.000 de lei. Sau – chiar dacă reușește să evite amenda – proprietarul care a tăiat țevile fără să anunțe ar putea fi obligat să achite, în continuare, costul încălzirii și al apei calde, deși nu mai beneficiază de ele. Iată de ce: Probleme cu încălzirea și cu apa caldă i-au determinat pe tot mai mulți bucureșteni să se debranșeze de la rețeaua administrată de Termoenergetica SA. Numărul apartamentelor debranșate a crescut mai întâi cu o treime, de la 944 (în 2019), la 1.241 (în 2020). Și s-a dublat apoi, ajungând la 2.568, în 2021, potrivit Spotmedia.

• Cum a modificat inflația cheltuielile din coșul de consum al familiilor: utilitățile și alimentele au urcat la peste 50%. Mai mult de jumătate din bugetul unei gospodării din România se duce, în medie, pe alimente și utilități – cele mai susceptibile la efectele crizei energetice din ultimul an, agravată de conflictul armat din Ucraina. Alimentele și utilitățile sunt totodată și elementele indispensabile din orice coș se consum, fiind capitole unde doar cu mari dificultăți se pot face economii. Prin urmare, cu cât sunt mai modeste bugetele, cu atât gospodăriile în cauză resimt un șoc mai puternic al inflației, acest lucru explicând discrepanțele dintre modul în care percep numeroase familii evoluția prețurilor și datele ”oficiale”, care arată o creștere de sub 15% a acestora la nivelul lunii mai față de mai 2021, scrie Curs de Guvernare.

• Mica doză de cultură generală. Încă o dată cu scuze pentru mica schimbare de planuri în evoluția acestui mic maraton, schimbare care nici măcar nu fusese luată în calcul inițial, reluăm mini-seria noastră cu ultimele două episoade. Astăzi vom vorbi și despre intimități bizantine, că nu se făcea ca tocmai ei, niște vârfuri, să le rateze pe astea. Am putea spune că erau chiar multilateral dezvoltați, în sensul că nu aveți voi prostii în cap pe câte aveau ei. Continuatori ai tradițiilor greco-romane, bizantinii s-au mai bucurat o perioadă, nu prea lungă, de „triada” lumii vechi. Respectiv soții, concubine și curtezane (adică prostituate). Odată ce ortodoxia le-a adus niște înalte valori morale, ei au fost obligați să renunțe oficial la concubine, că astea erau singurele la care nu s-ar fi lăsat cu răzmeriță dacă erau interzise (doar oficial s-a renunțat). Așa că bordelurile au înflorit prin Bizanț, ba au ajuns să dea inclusiv figuri marcante, vezi cazul Teodorei, care a devenit împărăteasă. Grație biografiei acesteia, a altor personaje importante cu trecut tumultuos, dar și a scrierilor unor autori cu standarde morale ridicate, avem o idee despre ce se petrecea pe acolo, scrie Mica doză de cultură generală.

• Viața de colonie: cum arătau vacanțele tinerilor, în taberele de acum un secol. Pentru tinerii și copiii României interbelice, statul a inventat coloniile de vară, la munte și la mare. În anul 1928 existau șapte astfel de colonii pentru ucenici și ucenice în Călimănești, Timișul de Sus, Bran, Sărata – Scorei, Asău și Techirghiol. E vară, e vacanță, iar destinațiile de concediu au fost alese de luni bune deja. Unii merg pe mâna agențiilor de turism pentru cât mai puține bătăi de cap, alții au vrut să se ocupe singuri de toată organizarea, de la bilete de avion până la cazare. Dar fiecare a ales pentru sine. E greu în condițiile lumii de astăzi să îți imaginezi că altcineva ar putea să decidă pentru tine sau pentru copilul tău unde trebuie petrecută vacanța de vară și cum trebuie organizat timpul liber. Au existat însă ani în care acest lucru chiar se întâmpla, scrie Dela0.

• Ce face direcţia de gestionare a PNRR din Ministerul Fondurilor Europene, care are pe mână toate cele 29 mld. euro. Despre ea nu existau până acum date publice, chiar dacă vorbim de un departament care răspunde de succesul sau de eşecul PNRR în România. Direcţia Generală Mana­gement Mecanism de Redresare şi Rezilienţă (DGMMRR) conduce de la centru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în România. Despre activitatea şi responsabilităţile exacte ale acestei instituţii nu sunt informaţii publice, iar Ziarul Financiar a obţinut de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) detalii despre departamentul în cauză. Astfel, potrivit MIPE, în a cărui subordine se află, direcţia are în sarcină tot ce ţine de monitorizarea atingerii ţintelor şi jaloanelor, toată comunicarea cu Comisia Europeană pe tema PNRR, activităţi de control şi prevenţie pentru implementarea PNRR şi control la faţa locului pentru implementarea proiectelor de investiţii, scrie ZF.

• Legea insolvenței personale are nevoie de îmbunătățiri pentru a fi de real ajutor. ANPC lucrează la o propunere de modificare. Despre semi-eșecul Legii insolvenței persoanelor fizice am mai vorbit până acum, edificatoare în această discuție fiind datele raportate de autorități, din care am putea crede că legea ori e atât de restrictivă încât poate fi aplicată unui număr infim de persoane sau îi sperie din start pe cei interesați, ori că în România nu există prea multe persoane fizice cu datorii restante mai mari de 15 salarii minime pe economie – pragul de la care legea pornește pentru accesarea a două dintre cele trei mecanisme prescrise. În realitate, așa cum au explicat în ultimii ani specialiștii, legea conține prea multe condiționări, are nevoie de completări inclusiv pentru a explica cine e datornicul de bună-credință ce se vrea ajutat, pare necorelată cu realitatea economică și se bazează prea mult pe faptul că omul obișnuit ar putea să înțeleagă ce trebuie să facă pentru a beneficia de ea. În actualul context economic, modificarea legii e imperioasă, o recunosc chiar și cei de la Protecția Consumatorului, care, în mai, anunțau că se concentrează asupra unui set de propuneri de modificare pe care să le înainteze legiuitorului cât mai curând, scrie Avocatnet.ro.

• Cât de corelate sunt ratingurile cu ratele de dobândă la care se împrumută statele pe 10 ani. România se împrumută la același preț cu Rusia și mai scump ca Botswana, Peru sau Bangladesh. Pentru rubrica EVENING CHART din această seară am ales să mă refer la o corelație pe care cei de la http://www.worldgovernmentbonds.com o fac între ratingurile oferite de S&P statelor și ratele de dobânzi la care acestea din urmă se împrumută în momentul de față. Am văzut prima dată cifrele și m-au frapat anumite lucruri într-o distribuire pe Linkedin făcută de Bogdan Mănoiu, căruia îi mulțumesc pentru idee. Inițial chiar am avut oarecare dubii asupra cifrelor, dar verificarea ulterioară cu ceea ce ne prezintă Bloomberg mi-a confirmat veridicitatea datelor. Ceea ce m-a frapat atunci a fost faptul că aproape că nu există deosebire la nivel de percepție de risc între România și Rusia: adică o țară fără rating (dar, cu multe resurse) și noi, care avem BBB-, sunt băgate în aceeași oală de către investitori. Destul de ciudat, dar asta este. Mă mai frapase atunci faptul că Ungaria se împrumuta săptămâna trecută mai scump ca noi: azi situația a revenit la normal – o țară cu un rating mai bun și excedent comercial, chiar și cu *bube* în ceea ce privește statul de drept, e normal să fie mai bine văzută ca noi. După cum puteți vedea în tabele, România vine undeva pe fila a treia, cu o rată la care se împrumută pe zece ani mai mare decât a unor state de care de multe ori râdem: Botswana, Peru sau Bangladesh. Cu același rating ca și România, Cipru se împrumută de trei ori mai ieftin (avantajul faptului că sunt în Zona Euro), scrie FinEco24News.

• Alin Gavreliuc. Ca să înțelegem ce ne ține pe loc, trebuie să înțelegem această trăsătură: individualismul autarhic. Alin Gavreliuc studiază și predă la Universitatea de Vest din Timișoara psihologie socială. Spune că încearcă să înțeleagă cine suntem, de ce suntem așa cum suntem și cum ne-am putea schimba. Există o caracteristică a culturii noastre pe care Alin a numit-o și a documentat-o în adâncime. Individualismul autarhic. Un fel de a fi pe care-l vedem peste tot. Pe care l-am recunoscut, cu îngrijorare, la mine. Este un soi de individualism egoist, bazat pe neîncredere, cinic și centrat pe sine și pe a-l doborî pe celălalt, dacă de asta e nevoie. Dar și un soi de colectivism bazat pe gașcă și clan și pe a ne folosi de ele pentru a ne atinge scopurile. E o trăsătură istorică și greu de schimbat, pentru că are la bază valori despre lume, viață, aproapele nostru. Ceea ce este peste măsură de surprinzător, este că aceste valori tind să se transfere către noile generații, care par mai fataliste, cu o capacitate mai mică de a fi stăpâne ale propriului destin. Ne întrebăm de ce nu avem mai mulți antreprenori, aspirații mai mari sau capacitatea de a lucra împreună. Totul, spune Alin, pleacă de la încrederea noastră unii în ceilalți. Care e ridicol de scăzută, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

• Creștere spectaculoasă a deficitului comercial: 77% la 5 luni. Sectorul chimic și combustibilii fac 3/4 din dezechilibru. Deficitul comercial a crescut spectaculos în primele 5 luni ale anului, cu 76,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la mai mult de 12,74 miliarde de euro, potrivit datelor publicate luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai mari contribuții la dezechilibru au fost cele ale produselor chimice (46% din deficit), respectiv cele ale combustibililor minerali și lubrifianților (25% din deficitul comercial), potrivit Curs de Guvernare.