Primaria Capitalei vrea sa inceapa lucrarile la Pasajul rutier subteran de la Piata Presei in pragul iernii si fara sa aiba banii necesari

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la sfarsitul saptamanii trecute Planul Urbanistic Zonal pentru pasajul rutier subteran de la Piata Presei Libere, un proiect a carui valoare se ridica la circa 18 milioane de euro, potrivit unei licitatii facute in 2011. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat imediat dupa aprobarea proiectului ca lucrarile vor incepe in urmatoarele saptamani. Asta desi in curand vine vremea rea, iar in bugetul pe anul 2013 s-au dat pentru acest proiect doar 15 milioane de lei din cele 18 milioane de euro cat este nevoie. Astfel, din lipsa de bani, exista riscul ca lucrarea inceputa sa ramana neterminata, blocand Nordul Capitalei, in acest sens mai existand exemple in Bucuresti. O alta problema este ca Planul Urbanistic Zonal care stabileste practic traseul pasajului a fost aprobat la doi ani dupa realizarea licitatiei prin care s-au stabilit costurile pasajului. Mai exact, s-a licitat un proiect care nu se stia cum va arata (mai lung, mai scurt, pe un sens, pe ambele sensuri etc).

Oprescu a explicat ca nu se va ajunge in situatia in care lucrarile sa fie incepute si oprite din lipsa banilor, deoarece va cere Consiliului General sa aloce mai multi bani pentru proiect la urmatoarea rectificare bugetara, iar daca nu, lucrarea se va face pe banii constrctorului, urmand sa se plateasca anul viitor platile „intarziate”.

In ceea ce priveste aprobarea Planului Urbanistic al pasajului la doi ani dupa realizarea licitatiei pentru un proiect care nu se stia cum va arata, edilul sef spune ca nu trebuie refacuta procedura de achizitie publica fiindca daca ar face asta, ar iesi mai scump.

Reamintim ca indicatorii tehnico economici ai pasajului (costurile) au fost aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in iunie 2009, valoarea estimata ridicandu-se la 31 milioane de euro, investitia urmad sa se realizeze in 18 luni. In hotararea prin care s-au alocat banii pentru pasaj se mentioneaza doar ca pasajul va avea doua rampe de 140 metri si o lungime in subteran de 160 metri. Din scurta descrie reiese ca pasajul este unul asemanator celui de la intersectia Aerogarii cu Baneasa, cu doua sensuri, o rampa de coborare si una de urcare.

In 2011, in urma licitatiei facute pentru desemnarea constructorului, valoarea pasajului a scazut la 18 milioane de euro, competitia fiind castigata de asocierea APOLODOR DEMOLARI, EUROVIA CONSTRUCT INTERNATIONAL, TEHCON & EDILITARE SI INFRASTRUCTURA si CONSITRANS. In anuntul de licitatie nu se dau mai multe detalii despre felul cum va arata pasajul el trebuie sa respecte insa parametri aprobati de Consiliul General in 2009.

Astazi, dupa aprobarea Planului Urbanistic Zonal, pasajul rutier subteran de la Piata Presei arata cu totul altfel. El se face pe un singur sens, din spre DN1 spre oras si are forma de „y”, deci un brat in plus si trei rampe de coborare/urcare. Practic este alt proiect, iar valoare de licitatie nu mai poate fi aceeasi.

Consilierii PDL au cerut primarului general inainte de aprobarea PUZ-ului sa refaca licitatia: „Dacă proiectul va fi modificat, PDL Bucureşti îi cere lui Sorin Oprescu, conform legii, să reia întreaga procedură de licitaţie, să respecte toţi paşii legali şi să îşi asume noul proiect fără să recurgă la subterfugii la limita legii, cu asumarea tuturor costurilor. În caz contrar, manevra lui Sorin Oprescu de astăzi arată clar că acesta doreşte să avantajeze firma care a câştigat licitaţia prin majorarea ulterioară a preţului. Asta, sub masca aşa-zisei modificări a proiectului. Sorin Oprescu e deja cunoscut pentru dublarea sau triplarea costurilor proiectelor din bani publici”, se afirmă într-un comunicat al PDL Bucureşti.

Indiferent de culoarea politica a primarilor si consilierilor, marile proiecte de infrastructura din Capitala, nu au respectat niciodata pretul adjudecat prin licitatie, ele ajungand in anumite situatii sa-si dubleze valoarea. Citeste aici mai mult.

Exemple de lucrari care s-au oprit din cauza lipsei de fonduri

Drumul expres spre A1 – Pasajul Ciurel

Lucrarile la acest proiect au inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel. Podul ar fi trebuit terminat pana in februarie 2013, iar lucrarea in ansamblu in 2014. Lucrarile la pod s-au oprit in martie 2011, atat din lipsa banilor cat si din cauza faptului ca Primaria Capitalei nu avea aprobat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului, document cerut de Legea urbanismului. Din lucrare nu s-a executat decat un pilon care zace abandonat intre balarii.

In luna august 2012 Tribunalul Bucuresti a anulat si Autorizatia de Construire pentru Podul Ciurel emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Instanta a luat aceasta decizie urmare a unei plangeri depuse de un cetatean afectat de lucrare.

Pentru deblocarea lucrarii, in august 2012 Consiliului general a aprobat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres, dar ramane problema banilor. Acesta a fost suspendat in instanta de societatea civila, acumjudecandu-se anularea lui. In bugetul pe anul 2013 a fost prevazuta pentru aceasta lucrare doar suma de 20 milioane lei, bani insuficienti pentru deblocarea proiectului chiar daca nu ar fi fost problema cu PUZ-ul.

Valoarea totala estimata pentru construirea drumului expres este de 138 milioane de euro, licitatia fiind castigata de firmele Max Bogl (Germania) (lider al asocierii), Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si Proiect Bucuresti. Pana la sfarsitul anului 2011, Primaria Capitalei a platit pentru acest proiect 17.587.288 lei:

– exproprieri – 0 lei;

– proiectare – 11.762.571lei;

– consultanta – 60.636 lei;

– executie – 5.764.080 lei.

Drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km si trei benzi pe sens.

Diametrala Buzesti- Berzei- Uranus

Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Primaria Capitalei. Drumul va face legatura intre Piata Victoriei si Gara Progresul, reprezentand o alternativa la Calea Victoriei si bd.Magheru pentru persoanele care doresc sa ajunga din Nordul Capitalei la iesire din Bucuresti spre Giurgiu. Municipalitatea a impartit proiectul in trei etape:

– Piata Victoriei – Vasile Parvan;

– Vasile Parvan – Piata George Cosbuc;

– Piata George Cosbu c- Gara Progresul;

Per total, pentru toate cele trei etape Consiliul General a aprobat in perioada 2006-2007, 365 milioane lei. Lucrarile la primul tronson al Diametralei au inceput in toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Constructor: firma Consitrans.

Pe 6 decembrie 2011, primarul General Sorin Oprescu a inaugurat portiunea cuprinsa intre Calea Plevnei si Bulevardul Stirbei Voda, circa 20 la suta din primul tronson, promitand ca toata lucrarea va fi gata in martie 2012. Inca de atunci primarul Oprescu se plangea ca nu are bani pentru a termina proiectul. „S-au executat lucrari de 80 de milioane de lei. Insa, in buget, la inceputul anului au fost prevazute doar 30 milioane lei. La ultima rectificare bugetara facuta de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in luna noiembrie au fost taiati si acestia”, a declarat atunci edilul.

In bugetul pe anul 2012, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat pentru aceasta lucrare 116 milioane lei, insa bugetul a fost aprobat abia la sfarsitul lunii martie, in primele patru luni ale anului lucrarea ramanand practic fara finantare.

In 2013 s-au alocat inca 66 milioane de lei. Nici in prezent lucrarea nu este terminata. Pentru intarzieri, Primaria Capitalei a dat vina pe societatea civila care s-a opus demolarii Halei Matache, monument istoric si a atacat proiectul in instanta. Conflictul a ramas fara obiect in primavara acestui an cand intr-o noapte cu cod portocaliu de ninsoare, Primaria a demolat cladirea.

Metroul Drumul Taberei-Eroilor

In 2015, linia de metrou Drmul Taberei-Eroilor ar trebui sa fie gata. Din lipsa fondurilor, lucrarile au fost blocate insa cateva luni, iar acum se desfasoara cu viteza melcului.

In toamna anului trecut, Guvernul Romaniei a redus suma alocata initial pentru anul 2012 de la 380,9 milioane de lei la 202 milioane lei, blocand astfel lucrarea.

In 2013, potrivit Metrorex, Guvernul a alocat la inceputul anlui 250 milioane lei, iar la ultima rectificare bugetara fondurile au fost suplimentate cu suma de 250.000 mii lei.

Pentru anul 2014 estimarile sumelor, in limitele impuse prin scrisoarea cadru a Ministerului Finantelor Publice, sunt in valoare de aproximativ 300.000 mii lei. Daca graficul se respecta, lucrarea ar putea fi gata in 2016.

Lucrarile la Magistrala de Metrou M5 au inceput in primavara 2012 si au termen de finalizare anul 2015. aceasta va avea o lungime de 6,2 km si 9 statii. Valoarea proiectului este de 215 milioane de euro fara TVA, jumatate de la bugetul de stat, jumatate dintr-un imprumut BEI.

Primaria Capitalei vrea sa inceapa lucrarile la Pasajul rutier subteran de la Piata Presei in pragul iernii si fara sa aiba banii necesari

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”