Primul proiect pilot de screening pentru boala care ucide într-un an 11 mii de români din 12 mii diagnosticați: „Suntem rușinea Europei!”
Peste 12 mii de români sunt diagnosticați anual cu cancer bronhopulmonar, iar aproape 11 mii dintre ei pierd lupta cu boala, deoarece, în cele mai multe cazuri, pe lângă evoluția rapidă, vorbim și despre un cancer diagnosticat în stadii târzii. Vorbim despre o boală înșelătoare în care, uneori, tumori de doar 14 milimetri au deja metastaze sistemice, arată dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București. Percepția despre cancerul bronhopulmonar ar trebui să se schimbe în România, iar acesta să nu mai fie asociat cu o boală de cele mai multe ori fatală, își dorește Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
În acest moment, diagnosticarea durează luni de zile, iar 60% dintre pacienții care ajung la Institutul Marius Nasta și 3 sferturi dintre cei care ajung la Institutul Oncologic din București vin în stadii foarte târzii, având deja metastaze.
Respiri ușor, un proiect finanțat prin prin Mecanismul de Finanțare SEE 2-14-2021 (Islanda, Norvegia si Liechtenstein) și coordonat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, este primul proiect pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar și fibroza idiopatică din România.
Proiectul are un buget total de 219.730 euro, din care contribuția Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer este de 10%. Activitățile proiectului se vor derula pe durata a 12 luni în localități din județele București-Ilfov, Prahova, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu și Slobozia, iar proiectul se adresează în special populației vulnerabile.
Proiectul a fost scris după modelul norvegian de depistare timpurie a cancerului bronhohulmonar, care utilizează tehnologia de scanare cu computer tomograf LOADOS, utilizată și de Marea Britanie, Statele Unite, Suedia și, mai recent, Croația.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, speră ca la final, atunci când se va trage linie după acest proiect pilot, autoritățile să vină cu un proiect național de screening pentru cancerul bronhopulmonar.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer / Foto: Agerpres
„Suntem rușinea Europei”, mai spune Cezar Irimia, care cere autorităților programe de prevenție și de screening și acces la tratament pentru pacienți.
Cancerul bronhopulmonar, diagnosticat cel mai adesea târziu în România. Mulți mor înainte de a fi diagnosticați
„Prin implementarea acestui proiect, vom facilita accesul unui număr de 500 de persoane din categoria grupurilor vulnerabile din punct de vedere social, dar și medical, dintre care 10% de etnie romă, la servicii medicale de depistare a afecțiunilor pulmonare. Urmărim în primul rând să identificăm în faze incipiente cancerul bronhopulmonar și fibroza pulmonară idiopatică. În implementarea proiectului, vom colabora cu cabinetele medicilor de familie și pneumologilor din localitățile în care este identificat grupul țintă, pornind de la consultul primar derulat pe baza unui chestionar de risc elaborat în proiect. Din cele 500 de persoane consultate vom limita screeningul doar la 200 de persoane identificate cu risc înalt și suspiciuni grave de afecțiuni respiratorii. Aceștia vor primi, prin proiect, tot sprijinul psihologic, dar mai ales financiar, pentru a diagnostica cu precizie boala”, explică Manuela Vițu, managerul proiectului Respiri ușor.
„Vom încerca să realizăm investigațiile specifice pe cât posibil la nivel local, pentru că știm că sunt mulți factori care pot descuraja pacientul, dar dacă la nivel local nu există aparatura sau serviciile necesare, vom asigura deplasarea și consultul pacienților la Institutul Oncologic București sau la Institutul Marius Nasta, în funcție de necesități, iar pacienții care vor avea un diagnostic final vor intra pe programele naționale de tratament. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, în calitate de promotor de proiect, va pune la dispoziție toată structura în sprijinul pacienților, începând de la echipa de asistenți sociali care identifică grupul țintă din județele proiectului. După aceea vor intra navigatorii de pacienți care vor conduce pacienții pe tot parcursul diagnosticării, până la intrarea în tratament”, mai precizează Manuela Vițu.
Plămâni / Foto: Puwadol Jaturawutthichai – Dreamstime.com
„Știm foarte bine că în România cancerele bronhopulmonare sunt depistate tardiv, de la suspiciune până la diagnosticare concretă. Durează 5-6 luni, și nu exagerez cu nimic. De aceea am hotărât să luăm poziție vizavi de acest lucru”, arată Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Mulți dintre cei cu suspiciune de cancer bronhopulmonar „nu mai ajungeau să fie diagnosticați pentru că pierdeau lupta cu boala înainte de a fi diagnosticați. Așa că noi ne-am gândit să facem ceva pentru a reduce acești timpi în care pacientul poate fi diagnosticat mai repede și să-i dăm o șansă în plus la viață”, subliniază Cezar Irimia.
Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer își dorește ca, la finalul acestui proiect pilot, statisticile care vor rezulta să determine Ministerul Sănătății să genereze un plan național de screening pentru cancerul bronhopulmonar.
În România, ultima statistică Globocan arată că 12.122 de noi diagnosticați cu cancere bronhopulmonare într-un an, dintre care 10.779 pierd lupta cu boala. „Un procent de 89% de decese la cei nou diagnosticați, în primul an”, arată Cezar Irimia.
„E nevoie să avem acces la investigații de ultimă generație și la medicații noi, care pot face de multe ori diferența dintre viață și moarte”, subliniază președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Beatrice Mahler: 60% dintre pacienții care ajung la Marius Nasta cu cancer pulmonar au deja metastaze
Orice inițiativă legată de sănătatea respirație trebuie lăudată și este important să ne gândim la sănătatea respirației noastre, „cu atât mai mult cu cât vorbim de mai multe patologii care, din perspectiva screeningului, sunt oarecum neglijate”, afirmă dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București.
„Dacă vorbim de prevenție și de cancerul pulmonar, cred că aici durerea este cea mai mare, pentru că supraviețuirea de la momentul diagnosticului este foarte scăzută, iar pacienții care ajung în Institutul Marius Nasta, cel puțin din statistica anului 2022, au venit 60% cu metastaze, adică în ultimul stadiu de boală”, subliniază Beatrice Mahler.
În plus, statistica primelor 3 luni din 2023 arată o creștere cu 40% a numărului de cazuri de cancer diagnosticate, comparativ cu anul 2022.
Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta / Foto: Agerpres
De cele mai multe ori, pacienții au luni de zile de așteptat pentru diagnostic, explică Beatrice Mahler: „Avem o problemă, pentru că nu avem screening, pentru că diagnosticul, pacientul și-l face așteptând la un rând extrem de lung de cabinete și de consulturi medicale – și aici avem și noi, specialiștii, de făcut și de luat decizii, pentru că e nevoie de colaborare între mai multe specialități și între mai multe institute sau persoane care au responsabilitate în diagnostic și tratament.”
„Avem nevoie ca aceste persoane să conștientizeze ce înseamnă sănătate, ce înseamnă să respiri bine, ce înseamnă să respiri ușor, ce înseamnă să te duci la medic atunci când ai simptome, ce riscuri aduce prezența tardivă la medic. Și cred că, dacă vorbim despre factori de risc, România, din păcate, are și orașe poluate, iar poluarea are un impact direct asupra incidenței cancerului pulmonar, fibrozei pulmonare, bronhopneompatiei cronice obstructive. Fumatul, de asemenea, este incriminat ca și factori de risc pentru fibroză pulmonară și pentru bronhopneompatia cronică obstructivă. Și, cu siguranțp, și pentru cancer. Și nu trebuie să eliminăm și factorul genetic, care eu cred că va trebui să fie una din întrebările care vor fi adresate populației care prezintă risc, deoarece există tot mai multe date de implicații sau de boli genetice care impactează evoluția unor afecțiuni pulmonare”, mai spune managerul Institutului Marius Nasta.
„Avem nevoie de astfel de proiecte și cred că este sau îmi doresc să cred că este doar un bun început pe care îl punem în evaluarea funcției pulmonare și a sănătății plămânilor populației dintr-o mică zonă din România, care, fiind apoi un model de bună practici, să îl putem extinde și să-l putem aplica la întreg sistemul de sănătate”, adaugă Beatrice Mahler.
Bogdan Tănase: 3 sferturi dintre pacienții care ajung la Institutul Oncologic vin prea târziu
Cancerul bronhopulmonar reprezintă o sursă mare de morbiditate și mortalitate și este unul dintre cele mai agresive și subdiagnosticate cancere, inclusiv la nivel mondial, arată dr. Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic din București.
„Avem la dispoziție terapii extrem de scumpe pentru cancerul bronhopulmonar – și aici mă refer la imunoterapii, care pătrund destul de ușor pe piața noastră și care costă statul român mii de euro pe lună, însă pacienții români nu au acces la metode moderne de diagnostic”, subliniază medicul.
El arată că, dintre pacienții care ajung la Institutul Oncologic București, doar 25% se pretează la un tratament cu intenție curativă. Restul de 75% sunt cel mai adesea fie avansați local, fie în stadii metastatice și, chiar dacă beneficiază de tratament, tratamentul nu mai poate avea intenție curativă, este deja târziu.
Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic București / Foto: Agerpres
Statul român cheltuie uneori 3.000 de euro lunar pentru tratamentul cu imunoterapie care se aplică unor pacienți metastatici și care le crește într-adevăr spectaculos speranța de viață de la 6 luni, cât era acum 10 ani, la 3-4 ani, însă „în momentul când tratamentul nu mai funcționează, lucrurile s-au cam terminat pentru pacienții respectivi”, mai spune Bogdan Tănase.
În schimb, statul român nu investește în screening, cu toate că „trebuie făcut un calcul economic și văzut dacă un program de screening își scoate banii investiți. Dar, la un moment dat, de undeva trebuie să începem”.
Medicul Tănase subliniază, de asemenea, faptul că regiunea București-Ilfov, una dintre cele în care se va desfășura acest program pilot de screening, este una dezvoltată, dar și una dintre cele mai poluate, iar „poluarea cu particule sub 5 nano-microni este factor de risc recunoscut pentru cancerul bronhopulmonar. În plus, prevalența și incidența fumatului, ca obicei, este mare în această regiune. Deci cred că după, din punctul meu de vedere, în această regiune pe care o locuim și noi există o mare populație la risc pentru cancer bronhopulmonar, așa că de undeva trebuie început acest program pilot de screening, ale căror cărui rezultate așteptăm să le vedem.”
Foto: Dreamstime.com, Agerpres.