Problemele de vedere ale copiilor. Când se impun controalele la oftalmolog

Asimetriile oculare, inflamațiile pleoapelor, ochii înroșiți, ochii care „fug”, lăcrimarea abundentă, frecatul la ochi, durerile de cap sau poziția anormală atunci când se uită la televizor pot fi tot atâtea semne că un copil nu vede bine. Când sunt tratate la timp, multe dintre problemele de vedere ale copiilor se vindecă. Care sunt recomandările medicilor oftalmologi.

Nou-născuții vin pe lume cu o vedere încețoșată. Sistemul vizual se dezvoltă în timp și este pe deplin format în jurul vârstei de 10 ani. Nu este de așteptat însă un deceniu pentru a constata că copilul nu vede bine și are nevoie de corecția vederii. Pentru multe afecțiuni ale ochilor s-ar putea să fie prea târziu.

În România, orice copil trebuie examinat oftalmologic pentru prima dată în maternitate de către medicul neonatolog. Cu ajutorul unei lanterne speciale medicul verifică aspectul și mișcarea ochilor pentru a descoperi dacă este prezentă cataracta. Circa 2 din 10.000 de copii se nasc cu cataractă la unul sau la ambii ochi și au nevoie de tratament. La acest control însă medicul nu poate să-și dea seama cât de bine vede copilul. Screening-ul oftalmologic se face la naștere, urmând să fie repetat după împlinirea vârstei de 6 luni și apoi la un an.

Prof.dr. Cristina Vlăduțiu, medic primar oftalmolog, președinte de onoare al Societății Române de Strabologie și Oftalmopediatrie, recomandă ca micuții premautri, născuți înainte de 31 de săptămâni și cu o greutate sub 1.500 de grame, să fie examinați în maternitate de către oftalmopediatru specializat în depistarea retinopatiei de prematuritate: „Retinopatia de prematuritate poate să ducă la pierderea vederii dacă nu este depistată la timp. În cazul în care se evidențiază o retinopatie, se aplică laser sau se fac injecții intraoculare. Grație acestui screening al retinopatiei la prematuri, complicațiile acesteia sunt foarte rare, dar nu excluse. Copiii care au avut retinopatie tratată cu succes înregistrează, ulterior, miopie într-un procent destul de important”.

Când trebuie să fie duși prima dată copiii la oftalmolog

„Este în functie de ce observă părintele și medicul de familie. Dacă copiluil are antecedente familiale de afecțiuni oculare (vicii de refracție, strabism, tumori-retinoblastom, cataractă congenitală) acesta va fi prezentat oftalmologului în primele 3 luni de viață”, recomandă prof.dr. Cristina Vlăduțiu.

În situația în care copilul are «semne de alarmă» precum ochi roșu, lăcrimos, cu secreții purulente, un reflex alb, sau gălbui la nivelul pupilei, trebuie dus imediat la oftalmolog care va pune diagnosticul și va face indicația terapeutică. „În cazul în care acesta bănuiește o situație mai delicată va trimite copilul la un oftalmopediatru, adică la un oftalmolog specializat în boli oculare la copil”, explică prof.dr. Cristina Văduțiu, traseul corect.

Dacă micuțul nu are semne sau simptome oftalmologice este indicat ca acesta să fie totuși consultat de un oftalmolog (consult screening) până la vârsta de 3 ani.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ale copilului mic și preșcolar

Potrivit prof .dr. Cristina Vlăduțiu, cel mai des copiii pot avea vicii de refracție, de tipul hipermetropiilor, miopiei, astigmatismului: „Până la vârsta de 3 ani, copiii pot avea hipermetropie fiziologică, care se rezolvă spontan până la această vârstă. Miopia, de obicei e simplă – zisă și miopia școlarului – și debutează la 7-8 ani. Copiii cu vicii de refracție semnificative se apropie de televizor sau strâng ochii când vor să vadă mai bine. Există vicii de refracție, în schimb, care nu se manifestă și de aceea este indicat consultul screening până la 3 ani”, mai spune medicul.

Strabismul – adică deviația ochilor spre nas sau lateral – este o altă problemă de vedere pe care o observă de obicei de părinți, dar există și deviații mici care pot trece neobservate: „Obstrucția congenitală a canalului lacrimonazal apare în prima săptămână după naștere și se manifestă cu secreții patologice (lacrimi, puroi). Medicul de familie poate să indice masaj în colțul intern al pleoapelor și instilații cu antibiotice. Dacă simptomele persistă, copilul trebuie dus la oftalmopediatru care va indica sondajul căilor lacrimale”.

Ce soluții de corectare a strabismului există

Tratamentul strabismului începe în majoritatea cazurilor cu prescripția de ochelari după determinarea dioptriilor: „Scopul ochelarilor este de a asigura o acuitate vizuală bună, de a relaxa ochii și a diminua deviația strabică. În cazul în care se depistează o ambliopie – ochi leneș -, cu vedere mai scăzută se indică ocluzia ochiului nedeviat (cu acuitate mai bună). Complementar, se pot efectua exerciții de stimulare a vederii. Acestea pot fi diferite desene sau exerciții pe calculator. Este important ca aceste exerciții să nu excludă ocluzia. Ritmul și durata ocluziei sunt stabilite de medic în funcție de evoluția vederii”, adaugă expertul.

Cât privește intervenția chirurgicală aceasta este indicată dacă deviația oculară depășeste 5 grade, în ciuda portului ochelarilor și a exercițiilor. Uneori ocluzia și exercitiile sunt necesare și după operație, atrage atenția medicul.

Părinții sunt din ce în ce mai interesați de calitatea vederii copiilor lor și au învățat să ia măsuri din timp. „Din fericire, părinții vin din ce în ce mai devreme la medicul oftalmolog pentru a controla cât de bine văd copiii lor, iar acest lucru este îmbucurător. Și vin cu bebeluși mai mici de un an, ceea ce este foarte bine. Pentru că cea mai frecventă problemă pe care o întâlnim este aceea a unor dioptrii peste limita fiziologică. Adică niște dioptrii cu care copilul nu poate să vadă foarte bine și vederea nu se dezvoltă normal”, explică dr. Raluca Nițescu, medic oftalmolog pediatru.

Oftalmologii pediatri atrag atenția că bebelușii prematuri, cei cu o greutate mică la naștere, cei cu scor APGAR mic, cu suferință neurologică neonatală, proveniți din sarcini multiple sau din familii cu boli congenitale sunt predispuși la afecțiuni oftalmologice și au nevoie de un consult de specialitate la vârsta de o lună. Totodată, dacă în familie există purtători de ochelari permanenți – cu sau fără istoric de strabism – de ambioplie, copilul trebuie examinat între vârsta de 9 luni și 1 an.

Ghidul vizitelor medicale

Academia Medicală Americană de Oftalmologie și Asociația Americană de Oftalmologie Pediatrică și Strabism recomandă următorul program de vizite la medicul oftalmolog:

Între 0 și 12 luni cu testarea de screening la cabinet. Medicul va verifica ochii și pleoapele, răspunsul pupilei și mișcarea ochilor. Copiii prematuri și cei cu semne de boală oculară și cei cu antecedente familiale cu boli oculare din copilărie trebuie direcționați către medicul specialist oftalmolog.

Între 1 an și 3 ani trebuie să aibă loc screeningul care caută problemele de focalizare care ar putea indica că micuțul nu vede bine cu un ochi sau cu ambii. Un astfel de screening detectează de asemenea factorii de risc pentru ambioplie sau ochi leneș, care reprezintă o diminuare a vederii la unul sau la ambii ochi cu subdezvoltarea anormală a sistemului vizual la nivelul creierului.

Între 3 ani și 5 ani trebuie verificate vederea și alinierea ochilor. Pot fi depistate semnele de strabism, ambioplie, erori de refracție sau alte probleme de focalizare a ochilor. În aceste cazuri trebuie inițiate tratamentele.

La vârsta de 5 ani și peste copiilor trebuie să li se testeze acuitatea vizuală și alinierea ochilor. Examinarea trebuie repetată în fiecare an sau la doi ani după vârsta de 5 ani.

Potrivit Mayo Clinic, screeningul vederii este mai eficient și mai rentabil comparativ cu un examen oftalmologic cuprinzător pentru fiecare copil în parte. Datele statistice arată că între 2 și 4% dintre copii au o problemă oculară care necesită tratament. În plus, la o examinare oflamologică cuprinzătoare unele probleme oculare pot fi ratate astfel că se preferă efectuarea mai multor examinări de-a lungul timpului.

Vizitele la oftalmolog pot dura între una și două ore, mai ales dacă este nevoie de picături dilatatoare, astfel că dacă sunteți părinte de copil mic e bine să veniți pregătit cu scutece și gustări. Pentru copiii mai mari este util să aveți ochelarii anteriori ai copilului, dosarul medical, precum și o listă de întrebări adresate medicului.

Trei sfaturi ar fi de urmat de către părinții interesați de calitatea vederii copiilor lor, în opinia dr. Raluca Nițescu: „Prima regulă ar fi aceea de a se comporta normal cu copiii și de a fi atenți la ei. Al doilea sfat ar fi de a-i aduce la un control de rutină, pur și simplu, chiar dacă sunt mici. Și al treilea, ar fi acela de a fi atenți și în familia lor, dacă sunt rude cu dioptrii mari, dacă sunt bunici cu o problemă mai serioasă de ochi sau afecțiuni oftalmologice serioase în familie, atunci e bine să fie mai atenți cu copiii lor și să-i aducă la un control la oftalmolog”.

Trucuri de a păstra sănătatea ochilor

Dr. Courtney Kraus, medicul oftalmolog la celebrul spital american Johns Hopkins, a făcut câteva recomandări pentru părinți care ajută la menținerea unei bune sănătăți a ochilor celor mici.

– Creșteți implicarea vizuală a copilului cu ajutorul culorilor aflate în contrast ridicat, a jucăriilor și a obiectelor de decor. Oferiți timp celor mici pentru a se concentra asupra lucrurilor din jurul lor atunci când se află în medii noi. Se recomandă jocurile de prindere a obiectelor și cele care stimulează coordonarea mână-ochi.

– Aveți grijă la dieta echilibrată care să conțină nutrienți precum zinc, luteină, acizi grași Omega-3, vitaminele A, C și E, benefice pentru ochi. Fructele cu vitaminele C și E precum portocalele, căpșunile și mango ajută la refacerea țesuturilor și la prevenirea infecțiilor. Acizii omega-3 care se găsesc în pește previne uscarea ochilor și reduce riscul de cataractă.

– Proteinele din ouă și nuci pot juta dieta echilibrată. De asemenea, e important de știut că o dietă sănătoasă ajută la prevenirea obezității și a hipertensiunii, boli care afectează și ochii.

– Protejați ochii copilului cu ochelari adecvați și limitați folosirea ecranelor digitale. Învățați copilul regula 20-20-20 adică să ridice ochii din calculator sau telefon la fiecare 20 de minute și să privească la un obiect aflat la 20 de metri distanță cel puțin 20 de secunde. Chiar dacă studiile de până acum nu au demonstrat că lumina albastră a dispozitivelor digitale este periculoasă pentru ochi, statul cu ochii lipiți de aceste ecrane poate obosi, usca, irita ochii, înțețoșa vedereași diminua capacitatea de focalizare.

Și o ultimă recomandare: atenție la semnele de alarmă: dezinteres pentru obiectele aflate la distanță, ochi încrucișați, înclinarea capului, ținerea obiectelor foarte aproape de nas, fotofobie, slabă coordonare mână-ochi, frecarea la ochi.

Sursa foto: Dreamstime.com