Procurorul nu poate combate coruptia de unul singur

Constat ca in ultima vreme, pornind de la un caz concret de coruptie la o instanta bucuresteana (apropo, sa nu uitam ca – pana la solutionarea definitiva a cauzei – opereaza prezumtia de nevinovatie, indiferent cat de clara pare situatia la un moment dat), s-a ajuns ca in spatiul public sa se vehiculeze unele generalizari nefericite, ba chiar de-a dreptul iresponsabile. Ma refer la acel gen de generalizari de tipul “procurorii sunt buni, judecatorii sunt rai”. Sau procurorii corecti ii prind pe judecatorii corupti. Sau – alta enormitate – Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii este prezentata intr-o opozitie cu Directia Nationala Anticoruptie.

Se impune aici o paranteza. Cei care isi dau cu parerea despre cauza sunt aceiasi comentatori, editorialisti, analisti etc. care se pricep la toate, de la fotbal pana la economie, cu escala la sanatate si educatie. In mod inevitabil, datul cu parerea in toate domeniile are si dezavantaje, unul dintre ele fiind acela ca nu poti stapani foarte bine niciuna dintre materiile abordate. Dar celor mentionati mai sus nu pare ca le pasa vreodata. Ei le stiu pe toate si au intotdeauna dreptate.

Mai intai trebuie spus ca fenomenul coruptiei nu ii ocoleste, din pacate, nici pe procurori, nici pe judecatori. De altfel, daca veti cauta pe Google “spaga judecator” veti gasi aproximativ 238.000 de rezultate. Daca veti cauta “spaga procuror” veti gasi aproximativ 292.000 de rezultate.

Dar haideti sa folosim totusi date exacte: din raportul de activitate al DNA pe anul 2012 se constata ca anul trecut au fost trimisi in judecata pentru infractiuni de coruptie cinci judecatori si cinci procurori. In cursul aceluiasi an au fost condamnati definitiv trei judecatori si doi procurori. Daca ne referim la perioada 2005-2012, sunt 23 de judecatori si 30 de procurori trimisi in judecata; pentru aceeasi perioada sunt 12 judecatori si 11 procurori condamnati definitiv.

Aceste cifre trebuie evaluate in contextul in care in Romania isi desfasoara activitatea circa 4500 de judecatori si circa 2500 de procurori.

Asadar, judecatorii nu sunt mai mult sau mai putin corupti decat procurorii.

Apoi, cei care fac generalizarile par sa uite (daca au stiut vreodata) ca procurorul nu poate face nimic de unul singur impotriva coruptiei.

Sa luam un caz ipotetic referitor la un judecator sau un procuror corupt. Procurorul DNA porneste de obicei de la o informatie si trebuie sa construiasca un dosar solid, care sa duca la o condamnare. Evident, procurorul de caz este cel care are activitatea esentiala in cauza si el colaboreaza cu ofiteri de politie judiciara, cu ofiteri de informatii, cu tehnicieni s.a.m.d.

Dar dosarul nu poate sa evolueze fara sprijinul si colaborarea unor judecatori.

Primul dintre acestia este cel care autorizeaza, in conditiile legii, interceptarea si inregistrarea comunicatiilor celor implicati. Dat fiind specificul infractiunilor de coruptie, de cele mai multe ori aceste interceptari sunt vitale pentru obtinerea de elemente probatorii.

Procurorul de caz merge apoi cu dosarul la CSM. Sectia pentru judecatori si cea pentru procurori au competenta legala de a incuviinta perchezitia, retinerea si arestarea preventiva a judecatorilor, respectiv a procurorilor.

Tot judecatorii (respectiv procurorii) din CSM sunt cei care dispun si suspendarea din functie a magistratilor fata de care s-a pus in miscare actiunea penala.

Dupa aceea se ajunge tot la un judecator, care potrivit Codului de procedura penala este singurul care poate dispune perchezitia domiciliara.

Si arestarea preventiva este o masura care poate fi dispusa tot numai de judecator. Deci un magistrat cercetat pentru coruptie (la fel ca orice alt invinuit sau inculpat) poate fi arestat doar de catre un judecator. Procurorul doar formuleaza propunerea de arestare.

Si in cele din urma, cel mai important, tot judecatorii sunt cei care – dupa finalizarea urmaririi penale de catre procuror si trimiterea in judecata a inculpatilor – judeca dosarul si pronunta hotararile de condamnare, singurele care demonstreaza fara tagada ca cei implicati au comis infractiuni de coruptie.

Iata asadar ca, pe langa munca procurorului de caz, este nevoie de munca multor judecatori pentru a se instrumenta si pentru a se finaliza un dosar de coruptie. Iar colaborarea, in modalitatile strict prevazute de lege, dintre procurori si judecatori este vitala pentru buna desfasurare a urmaririi penale si a judecatii in astfel de cauze. Tocmai de aceea apreciez ca iresponsabile acele generalizari despre care vorbeam la inceput, precum si tentativele acelorasi comentatori de a ii ostiliza pe procurori impotriva judecatorilor, de a ii face pe unii martiri si pe altii necinstiti, in bloc. Iresponsabile pentru ca pot genera artificial fisuri in interiorul corpului profesional al magistratilor, iar capacitatea acestora de a reactiona impotriva coruptiei din sistem nu trebuie afectata de asemenea potentiale fisuri.

Sistemul judiciar beneficiaza de anticorpi pentru a elimina coruptia, nu vine nimeni din afara sa faca in locul nostru curatenie. Si nu conteaza cine este la putere (politica), pentru coruptie se face inchisoare!

Cat despre cazul recent care a prilejuit aceste dezbateri, trebuie sa spun ca – daca faptele vor fi dovedite si se va ajunge la condamnari – imi este jena si sunt furios ca astfel de oameni sunt judecatori. As spune mai multe dar, ca magistrat, sunt tinut de obligatia de rezerva.

Citeste tot articolul si comenteaza peContributors.ro

Procurorul nu poate combate coruptia de unul singur

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”