Proiectele de construcții în vremea pandemiei de Covid-19
Cu toate că în actualele circumstanțe excepționale, economia românească pare să dea impresia că ar fi „luat o pauză”, este posibil ca întârzierea în prezent a implementării unor proiecte de investiții să aibă ulterior un impact social și economic semnficativ la nivel local sau chiar național. În plus, utilizarea eficientă a fondurilor europene care au fost deja accesate reprezintă o prioritate pentru România, iar continuarea executării contractelor de infrastructură bazate pe sprijin european este necesară pentru implementarea eficientă a acestor proiecte.
În acest sens, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României declara în data de 31 martie că „este un moment prielnic să profităm în sens pozitiv de această situaţie şi să urgentăm infrastructura naţională, să dăm drumul la şantiere, pentru că în construcţii se poate lucra fără probleme”. Tot la sfârșitul lunii martie, Federația Patronatelor Societăților din Construcții declara că „majoritatea șantierelor funcționează în continuare și nu au intervenit încă probleme majore cu forța de muncă și plata salariilor, însă această situație se poate schimba începând cu luna mai, când vor fi societăți care vor trimite o parte din personal în șomaj tehnic sau chiar vor închide unele șantiere”.
În prezent, o analiză preliminară a proiectelor în domeniul construcțiilor ne arată că antreprenorii își continuă, în general, activitatea la capacitate aproape normală, dar costurile acestora au crescut, ținând cont de faptul că au investit în echipamente de protecție și au implementat alte măsuri pentru prevenirea infectării angajaților. În plus, aceștia trebuie să asigure fluxurile financiare necesare pentru plata materialelor, salariaților, subcontractanților etc. ținând seama și de potențialele restricții bugetare viitoare cauzate de sistarea, suspendarea ori amânarea unora dintre proiectele de construcții (spre exemplu, ca urmare a scăderii capacității financiare a beneficiarilor proiectelor).
Pe de altă parte, se poate profita de faptul că în prezent anumite proiecte de amenajări pot fi realizate mult mai eficient (spre exemplu, multe dintre clădirile de birouri sunt aproape goale, așadar pot fi realizate lucrări de întreținere, modernizare, care fuseseră amânate de mult timp). Din perspectiva beneficiarilor proiectelor de construcții, dificultățile pe care aceștia le întâmpină pot viza scăderea capacității financiare, cu efecte asupra raporturilor cu antreprenorii și deci, asupra bunului mers al șantierelor.
Astfel, chiar dacă în această perioadă, anumite proiecte imobiliare sunt finalizate, este mult mai dificil ca unele dintre acestea să fie date efectiv în folosință (cu titlu de exemplu, în ce privește clădirile de biroruri, poate fi întârziată închirierea spațiilor aferente, sau după caz, chiriile percepute pot fi reduse în mod substanțial, ținând cont de faptul că numeroase companii au implementat sistemul de lucru de acasă sau, pur și simplu, nu mai sunt interesate pentru moment să aloce noi spații de lucru/să schimbe sediul etc.).
Ținând cont de posibilele probleme care ar putea să apară în perioada următoare, la data de 11 aprilie 2020, Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde lei (aproximativ 3,3 miliarde euro) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19.
Scopul schemei este acela de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea. Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu art. 107 alin. (3) lit. b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care se referă la ajutoarele de stat compatibile cu piața internă. Așadar, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.
Tot în acest context, Federația Internațională a Inginerilor Consultanți (FIDIC), organizație internațională înființată în 1913, cunoscută pentru elaborarea unor standarde pentru inginerie în domeniul consultanței și al construcțiilor, a publicat recent un ghid care prezintă câteva recomandări de care companiile din domeniu ar trebui să țină cont, în vederea continuării cu succes a proiectelor de construcții în vremea pandemiei de Covid-19.
Astfel, potrivit Ghidului, în ceea ce privește activitatea societăților de construcții, FIDIC recomandă ca aceste întreprinderi să: i) examineze atent capacitatea financiară de a face față reducerilor de venituri și deficitului inevitabil de cash flow; ii) identifice punctele-cheie asupra cărora trebuie să-și concentreze atenția și să dezvolte criterii de decizie și planuri de acțiune pentru a asigura funcționarea optimă a afacerii chiar și în contextul pandemiei; iii) analizeze dacă este posibil să (re)negocieze cu personalul adoptarea unui sistem de salarizare care să permită societății și personalului să își contuinue activitatea și să supraviețuiască actualei crize; iv) anuleze sau să amâne toate evenimentele, conferințele, workshop-urile și întâlnirile care nu sunt absolut necesare; v) anuleze toate deplasările care nu sunt absolut necesare; vi) implementeze soluții bazate pe noile tehnologii pentru organizarea tuturor întâlnirilor; vii) identifice și să implice toți partenerii, distribuitorii și furnizorii disponibili, pentru a facilita o abordare coerentă și coordonată în actualele condiții; viii) identifice încă de acum tipul de servicii pe care societatea le va putea oferi rapid și în condiții de siguranță, respectiv să implementeze proiecte „gata de luptă”, care să fie disponibile într-un timp cât mai scurt posibil după ameliorarea actualei situații.
Potrivit aceluiași ghid, o pandemie prezintă caracteristici complet diferite față de multe alte evenimente care au potențialul de a perturba activitatea unei societăți de construcții. Pentru anagajații companiilor din sectorul construcțiilor, există multe preocupări și incertitudini, în special în ceea ce privește siguranța locului de muncă și supraviețuirea întreprinderilor. Chiar dacă, în general, personalul este familiarizat cu potențialul impact al schimbărilor de circumstanțe economice, efectele unei pandemii nu sunt neapărat bine înțelese. În condiții normale, angajații se așteaptă ca salariile să fie stabilite prin raportare la cerințele pieței, rolul și contribuția ori performanța individuală. Cu toate acestea, nu traversăm o perioadă obișnuită. Pandemia în sine necesită un răspuns astfel încât lucrările să poată continua, ținându-se cont și de faptul că dincolo de pandemie va exista o potențială recesiune.
În acest sens, FIDIC propune pe de o parte, adoptarea unui concept de salarizare de tip „living wage” în timpul pandemiei, în sensul de reducere la minimum a salariilor cuvenite întregului personal, în funcție de circumstanțele concrete. Chiar și în aceste condiții, o asemenea măsură poate să genereze unele discriminări. Ca soluție de mijloc, se poate poate opta ca, temporar, personalul senior să fie vizat de reduceri mai importante în comparație cu personalul de la baza organizației. Pe de altă parte, o altă variantă posibilă ar fi reducerea tuturor salariilor cu un anumit procent. Se concluzionează, totuși, că astfel de scheme pot fi nepopulare pentru angajații de la baza organizației, întrucât impactul direct asupra acestora poate fi mai important.
Indiferent de abordarea pentru care optează societățile de construcții, FIDIC încurajează discuțiile deschise și comunicarea permanentă cu personalul, pentru ca acesta să înțeleagă situația reală și să rămână motivat. Acest lucru va ajuta la fidelizarea angajaților, va oferi mai multă certitudine și îi va ajuta pe manageri să se concentreze asupra problemelor critice pentru afacere, în sensul continuării lucrărilor, menținerii unui nivel constant al veniturilor și al fluxului pozitiv de numerar.
Referitor la chestiunea fluxului de numerar, Federația consideră că gestionarea acestuia într-o criză este esențială pentru supraviețuirea unei companii. De aceea, managerii trebuie să se asigure că o companie își poate plăti datoriile atunci când sunt scadente – deci societatea trebuie să treacă testul de solvabilitate. Pentru situația neplăcută a prelungirii pandemiei, Ghidul precizează că va fi necesară identificarea unor noi surse de numerar. Unele dintre acestea au în vedere: i) renegocierea termenelor de plată în contractele cu clienții, fie pentru a stabiliza un flux al numerarului lunar convenit în prealabil, fie pentru a se asigura plata în avans sau plata în termen de cel mult 5-10 zile de la emiterea facturilor; ii) negocierea cu instituțiile bancare, în vederea asigurării unei capacități sporite de acoperire a datoriilor acumulte de companie în această perioadă; iii) negocierea cu acționarii sau asociații majoritari, pentru a oferi împrumuturi, eventual negarantate, întreprinderii. O asemenea abordare s-a dovedit a fi de succes pentru multe societăți, în perioadele de criză economică. Se precizează că în unele cazuri, acești asociați sau acționari și-au ipotecat propriile proprietăți pentru a obține sursele de finanțare în vederea alimentării societăților.
Oricare ar fi acțiunile întreprinse, acele societăți care își adaptează scenariile privind fluxurile de numerar cât mai devreme în perioada pandemiei, sunt în măsură să dezvolte un plan de gestionare sigură a respectivelor fluxuri și vor fi capabile să identifice soluții în mod rapid și profesionist, fiind astfel bine plasate pentru a supraviețui unei dificultăți în ceea ce privește fluxul de numerar.
Din perspectiva eficientizării activității și a continuității lucrărilor, considerăm că este lăudabil faptul că deja numeroase companii care activează în domeniul construcțiilor oferă posibilitatea evaluării virtuale a șantierelor instalate în zonele în care accesul este restricționat.Constructorii pun la dispoziția clienților fie posibilitatea de a efectua inspecții prin apel video (spre exemplu, prin intermediul Facetime, WhatsApp sau Zoom), fie transmit fotografii specifice și exacte din interiorul șantierelor.
Fără îndoială, continuarea proiectelor de construcții va reprezenta o provocare pentru mediul antreprenorial din țara noastră în vremea pandemiei de Covid-19, însă respectarea măsurilor de siguranță impuse de autorități, dublată de efortul conjugat al managerilor, avocaților și al inginerilor, precum și accesarea facilităților financiare deschise prin schema de ajutoare a României ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii,vor putea să asigure succesul celor care vor dovedi că sunt capabili să se adapteze actualelor condiții.
Articol semnat de Andreea Micu – Partner și Alin-Gabriel Oprea – Associate Lawyer STOICA & Asociaţii