Proiectul de lege care își propune reducerea cantității de zahăr din sucuri a fost adoptat tacit de Senat

​​Proiectul de lege care prevede taxarea suplimentară a sucurilor cu un conținut ridicat de zahăr, inițiat de senatorul USR Adrian Wiener, a trecut de Senat prin adoptare tacită, termenul de adoptare tacită fiind 22 noiembrie. Proiectul de lege merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional. Adrian Wiener a explicat pentru HotNews.ro că proiectul de lege își propune să îi stimuleze pe producători să reducă adaosul de zahăr din sucuri.

„Obiectul principal al legii nu se adresează taxării primitive a consumatorului, ci este un stimulent pentru producători de a veni în zona responsabilității sociale și de a reformula voluntar produsele astfel încât să beneficieze de accize reduse. Este evident că producătorii nu vor să rămână în nișa de concurență cu sucurile de fructe, că vor să își mențină cota de piață la nivel de vânzări de volum. Și atunci, practic, trebuie să beneficieze de zona de accizare inferioară și să reformuleze voluntar adaosul de zaharuri”, a explicat inițiatorul proiectului de lege, senatorul USR Adrian Wiener, pentru HotNews.ro.

România are cea mai ridicată rată a diabetului zaharat din Uniunea Europeană – 11,6% din segmentul de vârstă 18-65 de ani suferă de diabet zaharat diagnosticat, iar românii sunt cei mai mari consumatori de zahăr din UE, cu o medie de 30 de kilograme pe an, de două ori mai mare decât cea din Uniunea Europeană, arată statisticile.

„Trebuie să plecăm de la premisa că în România alimentele, inclusiv băuturile răcoritoare, deja beneficiază de un TVA derogatoriu. Ce propune proiectul – o accizare în benzi fiscale, proporțională, cu conținutul de zaharuri din băuturile răcoritoare. Diabetul zaharat este o boală cruntă, care macină organismul uman prin mai multe mecanisme și este responsabil de exemplu de faptul că avem printre cele mai mari rate de mortalitate cardio-vasculară din UE. Trebuie să mai știm că cel mai mare risc la adresa sănătății publice din România este riscul alimentar. Această propunere și forma în care este structurată se implimentează tocmai pentru că este o recomandare expresă a OMS care previzionează că va urma un val de boală necomunicabilă, de boală metabolică și vasculară la care niciun sistem din Europa nu va face față. Pe lângă faptul că este un instrument fiscal recomandat de OMS aplicat și în alte țări. De exemplu în Marea Britanie, la doar două săptămâni de la implementarea acestui instrument, cantitatea de zaharuri folosite de producători a venit deja în benzile fiscale pentru accize mai reduse. Obiectul principal al legii nu se adresează taxării primitive a consumatorului, ci este un stimulent pentru producători de a veni în zona responsabilității sociale și de a reformula voluntar produsele astfel încât să beneficieze de accize reduse. Este evident că producătorii nu vor să rămâna în nișa de concurență cu sucurile de fructe, că vor să își mențină cota de piață la nivel de vânzări de volum. Și atunci, practic, trebuie să beneficieze de zona de accizare inferioară și să reformuleze voluntar adaosul de zaharuri”, a explicat senatorul Adrian Wiener într-un interviu pentru HotNews.ro.

Proiectul de lege care prevede taxarea suplimentară a sucurilor cu un conținut ridicat de zahăr (pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal și a Legii nr. 25/2006 privind reforma în domeniul sănătății) a fost inițiat de senatorul USR Adrian Wiener, medic și fost manager al Spitalului Județean din Arad, și semnat de parlamentari de la toate partidele.

Inițiativa legislativă este susținută și de Organizația Mondială a Sănătății, dr. Joao Breda, înalt reprezentant al OMS, susținând, în Comisia de Sănătate Publică din Senat, o alocuțiune în sprijinul proiectului de lege. „În prezentarea sa, Joao Breda s-a referit la măsurile care trebuiesc luate la nivel legislativ în domeniul sănătății publice, de reducere a factorilor de risc pentru diabet și afecțiunile cardio-vasculare precum și de reducere a obezității infantile. El a arătat că stilul de viață precum și forțele ce acționează în piață afectează semnificativ abilitatea oamenilor de a face alegeri informate, în beneficiul propriei sănătăți concentrându-se asupra a patru factori: zahărul, sarea, acizii grași și modul în care sunt etichetate produsele alimentare”, spune Adrian Wiener.