Radu Munteanu, romanul din juriul Salonului de Inventii de la Geneva: Trebuie sa ne propunem sa spargem tiparele. Altfel raminem in niste tipare marunte, ultimii din Europa

Este profesor universitar, rector al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. A fost singurul roman din juriul Salonului de inventii de la Geneva unde marele premiu a fost luat de o firma romaneasca. Pentru prima data in istoria de 37 de ani a Salonului. MB Telecom s-a prezentat cu Roboscan, iar interventia profesorului clujean Radu Muntean a atras atentia juriului asupra lucrarii. „De ce sint medaliati fotbalistii si sa nu fie medaliati inventatorii? Este o intrebare la care trebuie sa raspunda cei care se dau mari patrioti”, a declarat Muntean intr-un interviu pentru Hotnews.ro

Profesorul Munteanu este de patru ani membru in juriul Salonului, fiind un apropiat al comunitatii de inventatori din lume. A primit invitatia sa participe anul acesta, printr-o scrisoare primita in 3 februarie, de presedintele Jean-Luc Vincent. A intrat pe usa rectoratului de dimineata. Cu o servieta uzata, un pardesiu gen Colombo, cu pipa in coltul gurii si fara obisnuitul papion. Mic de stat si un bun povestitor, profesorul are tot felul de pasiuni. Pe linga inventica, Radu Munteanu a scris ani la rind in presa locala, este colectionar de obiecte antice si scrie carti de eseuri. Era putin cam obosit luni dimineata, pentru ca noaptea s-a intors de la Geneva. Dar multumit. Niciodata in cei 37 de ani de cind se organizeaza Salonul de la Geneva, premiul cel mare nu a fost luat de Romania.

Rep: Domnule profesor, dumneavoastra ati atras atentia juriului asupra lucrarii Roboscan, cu argumente solide, evident. Sa stiti, daca nu ati avut timp sa cititi presa ca stirea a avut mare succes, l-ati batut pe Gigi Becali in audienta!

Radu Muntean: Ma bucur sa aud asta. Inseamna ca mai avem ceva sanatos in miezul acestei tari. Ce se intimpla? Eu nu as spune ca am merite deosebite in faptul ca am atras atentia asupra inventiei romanesti, nu imi place sa-mi arog merite.

Dar am avut argumente. Este realmente o lucrare de exceptie si risca sa treaca neobservata pentru ca ea reuneste componente din mai multe domenii si, stiti cum e, fiecare se concentreaza pe un domeniu anume. Dar trebuie sa va spun ca si conjunctura a fost de natura sa ne ajute. Le-am spus acolo: Vedeti, in Europa unita, unde au disparut granitele si exista libera circulatie, este mare nevoie de un asemenea instrument! Ori, Roboscan vine sa ofere exact de ce avem nevoie.

Rep: Ce are spectaculos aceasta inventie prin comparatie cu altele? Si, apropos, inventie sau inovatie?

RM: Este o inventie, pentru ca are componente cu valoare de inventie, brevetate ca atare. Spectaculosul vine din complexitatea ei si din utilitatea ei. Vedeti, meritul celor de la MB Telecom este cu atit mai mare cu cit au investit citeva milioane de euro, banii lor nu ai statului, in acest proiect si iata, sint capabili sa faca drumul de la inventie la realitate.

La noi, in cercetarea romaneasca in general, aici este problema, aici e buba. Din pacate, drumul de la laborator la fabrica se rupe. Nici inventiile pe care reusim sa le facem, nu ajungem sa le aplicam.

Rep: Dar economia noastra poate sustine cercetarea?

RM: Foarte buna observatia! Dar care economie? Economia noastra nu e a noastra! Si nu se bazeaza pe inovatie! Sint firme venite din strainatate, au intrat pe piata la noi cu noutati, pentru ca Romania era mult in urma, si acum pot sa stea linistiti zece ani fara sa inoveze nimic, ca tot stau bine pe piata. Ce a facut firma MB Telecom este o exceptie. Sint eforturi individuale si tocmai de aceea trebuie apreciati.

Rep: Ce alte inventii de la noi au fost in competitie?

RM: Au fost 53 de exponate. Si ele bune. 18 au primit medalii de aur, 24 de argint, 5 de bronz si 5 premii speciale. Dar aceste rezultate, repet, nu trebuie sa ne imbete. Sintem departe de alte state.

Rep: Cum stam, comparativ cu alte tari?

RM: Prost, alarmant de prost. Desi am fost una dintre primele tari din lume care a avut un Oficiu de brevete, si asta acum 100 de ani, noi producem cam 1.000 de propuneri de inventii la o populatie de 20 de milioane de locuitori, asta in comparatie cu alte tari care produc anual mii de inventii. Iar din cele 1000, rata de succes este de 15%.

Rep: Care sint cauzele, domnule profesor?

RM: Vinovat e sistemul, in primul rind, pentru ca nu este unul motivant pentru cercetatori. Cercetatorul munceste mii de ore pina sa scoata ceva, iar el are un salariu modest. Este platit pentru rezultatul imediat si nu pe termen lung.

Si, apoi, educatia este de vina. Copiii nostri sint crescuti cu o mentalitate traditionalista, nu avem spirit de competitie pe inovare. Trebuie sa pricepem odata – pentru Dumnezeu! – ca doar inteligenta, ca doar ideile ne pot ridica de la pamint! Trebuie sa-i invatam pe copii sa gindeasca. Toti trebuie sa ne propunem sa spargem tiparele. Altfel raminem in niste tipare marunte, ultimii din Europa, oameni marunti!

Rep: Ce ar trebui facut cu sistemul si ce ar trebui facut in educatie?

RM: De sistem ar trebui sa se ocupe cineva. Ar trebui o strategie pe cercetare, in primul rind. In educatie? Aici puterea exemplului trebuie sa functioneze. E cea mai buna solutie. Iata, de exemplu, daca televiziunile intrerup pentru un ceas, hai, o jumatate de ceas, stirile si dezbaterile despre Gigi Becali si fac emisiuni cu inventatorii care au fost premiati la Geneva, asta ar conta in fata tinerelor generatii.

De ce elitele din presa nu gindesc asa? Poate ca sint plicticosi oamenii de stiinta, dar pe linga sute de ore de agitatie si rating, o portie de „plictiseala” poate pica bine! Apoi, autoritatile statului ar trebui sa-i recompenseze prin onoare. Cei de la MB Telecom nu sint oameni care sa astepte bani, dar ar trebui gratulati de oficialitati. Adica, de ce sint medaliati fotbalistii si sa nu fie medaliati inventatorii? Este o intrebare la care trebuie sa raspunda cei care se dau mari patrioti.