Raport UE: o cincime din sanatatea Romaniei este finantata prin plati direct din buzunar. Bolile pentru care romanii detin recordurile negative in Europa

Autoritatile romane inregistreaza cea mai slaba performanta din Uniunea Europeana in monitorizarea starii de sanatate a populatiei in trei din cele mai importante patologii, constata raportul „Health at a Glance 2014„, publicat de Comisia Europene. Romania ramane si tara europeana cu cele mai putine investigatii si proceduri medicale avansate oferite pacientilor, dar cu cea mai consistenta crestere a cheltuielilor pentru medicamente in ultimii 15 ani.

VEŞTILE BUNE: CEI MAI PUTINI OBEZI DIN EUROPA

România nu mai este lanterna roşie a Europei la speranţa de viaţă, în urma noastră fiind Bulgaria, Letonia şi Lituania. Speranţa de viaţă a românilor este de 74,5 ani, cu 78,1 ani pentru femei şi 71 pentru bărbaţi.

România stă foarte bine la incidenţa diabetului, fiind ţara europeană cu cel mai scăzut număr de diabetici de tip 1 la o sută de mii de locuitori.

În privinţa consumului de alcool şi tutun România se află sub media Uniunii Europene. Alături de bulgari şi finlandezi avem cel mai redus consum de fructe din UE, dar mâncăm legume în rând cu restul europenilor. Datorită acestor obiceiuri, avem cele mai puţine persoane obeze din Europa.

Obezitatea in UE. Romania cu roz. Ungaria pe primul loc.(sursa grafic: Health at a Glance 2014)

Incidenţa cancerului de sân şi a cancerului de prostată este printre cele mai mici din Uniunea Europeană (doar Bulgaria, Grecia şi Lituania stau mai bine). Franţa, Suedia şi Danemarca deţin recordurile negative la acest capitol.

Rezultatul bun înregistrat de România este atribuit de raportul Comisiei Europene, cel puţin parţial, răspândirii diferite a monitorizării şi identificării acestor tipuri de cancer în statele UE. Incidenţa scăzută din România s-ar putea aşadar datora în parte capacităţii reduse a sistemului medical românesc de a identifica toate cazurile existente.

TENDINTELE NEGATIVE PERSISTA: CEL MAI REDUS ACCES DIN UE LA INVESTIGATII MEDICALE DE VARF

Cancerul cervical rămâne o problemă de sănătate majoră pentru românce, ţara noastră având cea mai crescută mortalitate din UE. Cancerul cervical poate fi prevenit şi chiar vindecat în cazul unei identificări timpurii, de aceea monitorizarea eficientă a femeilor pentru acest tip de cancer ar putea salva mii de vieţi.

Din nefericire, monitorizarea în România este cea mai slabă din Europa, de trei ori mai mică faţă de media UE. Doar 14,6% dintre femeile din România sunt monitorizate spre deosebire de următoarele codaşe, Slovacia (22,9%) şi Ungaria (36,7%).

Ineficienţa autorităţilor române de a monitoriza sănătatea populaţiei este evidentă şi în ratele foarte scăzute de screening pentru cancerul de sân şi cancerul colorectal (din nou cele mai scăzute din UE).

Cancerul cervical in UE. Romania cu rosu – mortalitatea in 2011 / cu portocaliu – mortalitatea in 2000 (sursa: Health at a Glance 2014)

România rămâne ţara din UE cu cele mai puţine investigaţii de vârf (RMN şi CT) efectuate. Acelaşi record negativ îl înregistrăm şi în cazul procedurilor coronariene avansate, precum angioplastiile sau bypassul, sau a protezărilor de genunchi şi şold.

Avem cea mai ridicată mortalitate din Europa în cazurile de accident vascular cerebral, cu excepţia Bulgariei. Bolile cardiovasculare rămân cea mai importantă cauză de deces în UE, România fiind pe locul 7 în rândul ţărilor europene.

Continuăm să fim ţara europeană cu cea mai ridicată mortalitate infantilă (9 la o mie de naşteri) mai mult decât dublă faţă de media UE. În timp ce Slovenia, Grecia sau Cehia înregistrează o mortalitate infantilă de trei ori mai mică decât ţara noastră, în România descreşterea acestei rate a fost prea lentă, cu o încetinire după 2010.

România este a doua ţară din UE ca frecvenţă a cazurilor de rujeolă la copii, după Franţa.

PARADOXURI: NUMĂRUL MEDICILOR ŞI CHELTUIELILE PE MEDICAMENTE

România rămâne una din ţările europene cu cei mai puţini medici pe cap de locuitor, 2,5/mie. Polonezii sunt singurii cu o situatie mai ingrijoratoare, în timp ce irlandezii şi britanicii au doar ceva mai mulţi medici decât noi (2,7 şi 2,8). Important de menţionat este că, în ultimul deceniu, numărul medicilor din România a crescut constant, în ciuda fenomenului de migrare menţionat în repetate rânduri.

România continuă să fie ţara europeană cu cele mai scăzute cheltuieli per capita pentru sănătate (mai puţin chiar şi decât Serbia sau Muntenegru). Dar dacă în primul deceniu din mileniul trei am avut una dintre cele mai accelerate creşteri în termeni reali ale acestor cheltuieli, în perioada 2009-2012 creşterea a încetinit treptat până aproape de zero.

O schimbare semnificativă, semnalată deja în mai multe rânduri de HotNews, este creşterea importantă a costurilor cu sănătatea plătite direct din buzunar: o cincime din Sănătatea românească este finanţată deja prin plăţi făcute de români direct din buzunar. Ne apropiem astfel de media europeană de 21%. De menţionat că ne numărăm printre cele 8 ţări europene care nu au asigurări medicale private, Guvernul deţinând monopolul pe piaţa asigurărilor de sănătate.

Faţă de ceilalţi europeni, românii direcţionează o bună parte din cheltuielile cu sănătatea spre cumpărarea de medicamente (30%), doar Ungaria, Lituania şi Slovacia fiind peste noi. Aici intervine paradoxul consumului de medicamente din România, folosit ca argument în funcţie de interesele de moment ale actorilor principali din sistem: deşi cheltuie o parte importantă din coşul total alocat sănătăţii pentru medicamente, cheltuielile per capita pentru medicamente ale românilor sunt mici faţă de celelalte state UE.

Explicaţia? O parte mare din ceva foarte mic continuă să fie ceva foarte mic comparat cu media europeană. O menţiune foarte importantă aici: România este, în ultimii 15 ani, ţara europeană cu cea mai consistentă creştere a cheltuielilor pe medicamente din toată Uniunea Europeană.

În privinţa numărului de paturi din spitale, un indicator atât de folosit în ultimii ani în încinsele dezbateri pe marginea legii sănătăţii, România continuă să fie în top 7 al ţărilor cu cele mai multe paturi în spitale (top condus de Germania şi Austria) înscriindu-se însă în tendinţa de scădere prezentă la nivelul întregii Uniuni.

În schimb mamele din România continuă să stea în spital pentru o naştere normală mai mult decât majoritatea celorlalţi europeni (cu excepţia doar a slovacilor). În urmă cu un deceniu durata medie de spitalizare pentru naştere la nivelul Europei era de 5 zile, exact durata actuală medie de spitalizare în România. În Europa această durată medie a scăzut la 3,6 zile.