Romania si Ucraina se judeca pentru delimitarea unei zone cu 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol. Sunt ucrainenii pregatiti sa piarda?

Romania isi va pleda cauza la Curtea Intenationala de Justie (CIJ) la inceputul lunii septembrie, in cadrul fazei orale a procesului impotriva Ucrainei privind delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive. Decizia Curtii este asteptata in maximum 6 luni de la incheierea fazei de pledoarii, adica mijlocul lui septembrie. Bucurestiul se judeca pentru o linie de demarcatie, insa ea vizeaza un teritoriu de 12.000 de kilometri patrati, cu resurse: 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol. Sa fie declaratiile din ultimul an ale ucrainenilor, Iuscenko inca sustinea in aprilie ca cea mai buna rezolvare a situatiei e pe cale bilaterala, un indiciu ca se pregatesc sa piarda?

Informatia pe scurt:

• Romania va incepe pledoariile in fata CIJ in 2 septembrie, iar odata finalizata aceasta parte a procesului – 19 septembrie – Curtea de la Haga va delibera intre 3 si 6 luni. Hotararea este obligatorie, definitiva si executorie.
• Miza impartirii celor 12.000 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva o reprezinta resursele: 100 de miliarde de metri cubi de gaz (cand consumul anual al Romaniei este de 16, 4 miliarde de metri cubi, iar importul de 4,6) si 10 milioane de tone de petrol, adica 73,5 milioane de barili, in conditiile in care pretul barilului este estimat sa ajunga la 200 de dolari pana la sfarsitul anului.
• Romanii au manifestat rezerva in declaratii, desi o echipa extrem de bine pregatita va sustine cauza Romaniei la Haga, in timp ce ucrainenii par sa anticipeze o infrangere, dupa declaratiile conciliante si dorinta de rezolvare bilaterala enuntata de presedintele Iuscenko in aprilie.

Romanii au fost extrem de rezervati in anii care au trecut in a face comentarii privind delimitarea platoului continental, in a raspunde puternicei manifestari in presa a autoritatilor ucrainene. Romania a dat in judecata Ucraina in septembrie 2004, dupa ce a respectat toate prevederile din Tratatul politic de baza dintre cele doua tari. Acordul Conex la Tratat are o prevedere, numita clauza compromisorie in limbaj juridic, potrivit careia se poate apela la CIJ in cazul in care negocierile privind delimitarea platoului continental si a zone economice exclusive nu se vor finaliza „intr-un termen rezonabil, dar nu mai mult de 2 ani de la inceperea lor”, iar CIJ nu va putea examina cazul „inainte de intrarea in vigoare a Tratatului privind regimul frontierei de stat”.

Prin urmare, actiunea din 2004 a survenit dupa 6 ani de negociere privind delimitarea platoului continental – din 1998 pana in 2004 – si dupa intrarea in vigoare, in 27 mai 2004, a Tratatului privind regimul frontierei, dupa ce a fost semnat in 17 iunie 2003.

Autoritatile de la Bucuresti au discutat, in fiecare intalnire cu partea ucraineana, si despre Tratatul privind frontiera, asta si fiindca au ajuns la concluzia, prin 2001, ca delimitarea platoului nu se va putea face decat prin proces impotriva Ucrainei. Istoricul rundelor de negociere este un indiciu mai mult decat clar: intre 1998 si 2004 au avut loc 34 de runde de negocieri, dintre ele 26 avand loc dupa 2001. Prin urmare, odata intrunite conditiile, Romania a dat in judecata Ucraina la CIJ.

Ucrainenii au folosit Insula Serpilor pentru a crea o falsa dezbatere

Odata cu aceasta actiune, autoritatile romane au fost foarte precaute in a da declaratii pe aceasta tema, in a da o replica ucrainenilor. Acestia au avut practic o campanie galagioasa in plan intern – asa se explica vizibilitatea pe care au acordat-o subiectului si voluptatea cu care au luat o serie de masuri. Autoritatile ucrainene au incercat chiar sa deturneze oarecum atentia asupra chestiunii reale si sa indrepte intreaga dezbatere asupra Insulei Serpilor, aflata in zona de delimitare, insa neaflata in disputa dintre cele doua state. Reafirmandu-si la nesfarsit suveranitatea asupra Insulei Serpilor – care are 170.000 de metri patrati, cat parcul Izvor din Bucuresti, pana la urma – si incercand din greu sa o faca locuibila, ucrainenii au pus un accent fals asupra problemei.

Insula Serpilor ar putea fi luata in considerare de CIJ, care i-ar putea evalua pozitia geografica si in ce masura ar avea efect asupra liniei de demarcatie a platoului continental. Juridic, Romania este interesata de caracteristicile naturale ale Insulei Serpilor, care nu sunt insa in masura sa sustina locuirea umana sau viata economica proprie. Prin urmare este o stanca si are dreptul la maximum 12 mile marine (o mila marina inseamna 1,852 kilometri) de mare teritoriala, fara a avea drept la platou continentat si zona economica exclusiva.

Ucraina in schimb, sustine ca este o insula locuita si locuibila, desi mai multe relatari ale presei ucrainene au indicat contrariul: ei au amenajat o localitate pe Insula Serpilor, Belai, care are 80 de locuitori, dintre care 15 cu statut de rezidenti permanenti, insa accesul pe insula este foarte dificil. Acum cateva luni, un vapor plin cu jurnalisti ucraineni dusi intr-o vizita de documentare, o miscare de pura propaganda a Kievului care in final nu si-a putut atinge scopul, nu a putut acosta la chei pe insula. Curentii foarte puternici si absenta unui debarcader care sa faca acostarea sigura au determinat autoritatile organizatoare de la Odessa sa renunte.

Dezvoltarea Insulei Serpilor a devenit obiectivul numarul unu al presedintelui Victor Iuscenko, care vrea o dezvoltare a infrastructurii de pe insula si a celei dintre insula si continent, dar si imbunatatirea conditiilor de trai ale localnicilor. Teritoriul dispune deja o de banca, un hotel, retea electrificata, o posta de unde localnicii pot suna pe „continent”, dar planurile sunt mult mai mari, Iuscenko spunand la un moment dat ca ar trebui sa existe si un consiliu local si proiecte turistice. In vederea dezvoltarii acestor proiecte turistice se intentioneaza si construirea a doua complexuri turistice de cate 50 de locuri – aflate in casute-vile, care vor avea si camere VIP. Mai mult, pe insula va fi creat un traseu turistic special tot pentru turisti. Un traseu pe o suprafata de 17 hectare, cat un parc din Bucuresti!

La fiecare astfel de masura anuntata de modificare a caracteristicilor insulei, autoritatile romane au obiectat public, aratand ca masurile Ucrainei nu produc efecte asupra delimitarii platoului continental, prin urmare, masurile lor nu dau rezultate. Dar reactiile publice ale Romaniei s-au limitat la aceste obiectii. Pledoariile echipei romanesti la Haga, la CIJ, vor arata insa ca nu exista conditii ca acel teritoriu sa fie locuibil si sa aiba o viata economica proprie, in conditiile in care nici macar vegetatia nu traieste – ucrainenii au plantat pomi care au murit din cauza conditiilor climatice.

Batalia pentru o cantitate semnificativa din 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol

Mult mai importanta decat Insula Serpilor in toata ecuatia delimitarii platoului continental si a zonei economice exclusive sunt stabilirea coastelor relevante – iar Romania are toata coasta Marii Negre relevanta, si pe aceste coaste care sunt punctele relevante intre care sa se traga linia de delimitare a platoului. Mai apoi, la fel de importanta este trasarea acelei linii de demarcatie fata de punctele relevante. Si de-abia acum intervine in ecuatie existenta Insulei Serpilor, care ar putea sau nu sa influenteze delimitarea.

De fapt, Romania se judeca pentru o linie, intre doua puncte aflate la o anumita lingitudine si latitudine. O linie care sa separe ce e al nostru de ce e al lor, un teritoriu de 12.000 de kilometri patrati, care au insa in subsol 100 de miliarde de metri cubi de gaz si 10 milioane de tone de petrol.

Resurse considerabile pentru ambele parti, in conditiile in care, potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale de Reglementare in domeniul Enegiei dat publicitatii, consumul total de gaze in 2007 in Romania a fost de 16,4 miliarde de metri cubi, dintre care 4,6 miliarde de metri cubi au fost importati, adica 29% din consum, iar productia interna este de 11,6 miliarde de metri cubi. La o transformare simpla a tonelor de petrol in barili, ar rezulta aproximativ 73,5 milioane de barili de petrol (un baril = 0,136 de tone). Iar pretul barilului de petrol este bine cunoscut.

Ucrainenii si-au declarat deja intentia ca, dupa ce realizeaza prospectiunile energetice pe platoul continental al Marii Negre, sa-si asigure din acestea jumatate din consumul de petrol si gaze naturale al tarii.

Pentru CIJ insa, considerentele economice nu joaca niciun rol, prin urmare nu pot fi argumente eventualele concesiuni sau dependenta de hidrocarburi a unei tari, pe care zacamintele si cantitatea acestora ar putea-o rezolva.

Ucrainenii se tem ca vor pierde

Romania isi pregateste procesul cu Ucraina din 2001, si-a pregatit argumentatia scrisa, confidentiala, iar in 2 septembrie va incepe pledoariile. Atunci vor deveni publice argumentele Romaniei, dar si ale Ucrainei.

Ucrainenii au dat insa semne ca se tem. Care ar fi ele? In aprilie, presedintele Victor Iuscenko spunea intr-un interviu: „Cand este vorba despre crearea unei pozitii comune in ceea ce priveste zona economica libera din jurul Insulei Serpilor, dupa parerea mea, este o chestiune care ar putea fi solutionata in cadrul dialogului bilateral”.

Numai ca dialogul bilateral n-a dat rezultate dupa 6 ani de negociere, asa cum demonstreaza o cronologie a relatiilor romano-ucrainene pe aceasta tema.

Iuscenko a mai sugerat ca lipseste vointa politica pentru solutionarea bilaterala a problemei: „Credeti-ma ca pana nu va fi expusa vointa politica si nu va fi ridicata aceasta problema la nivel politic, sa ne asezam la o masa rotunda si sa muncim din greu, un alt raspuns nici nu avem de cautat”, a spus Iuscenko.

Romania insa tocmai asta a cautat, scoaterea acestei chestiuni de pe agenda discutiilor politice, prin intentarea procesului la CIJ, cand a constatat ca nu exista rezultate si metoda de delimitare propusa de ea – de altfel metoda aproape matematica folosita de CIJ – nu este acceptata de Kiev.

„In principiu, exista varianta solutionarii problemelor prin Tribunalul International, lucru care este impartasit, dupa cate inteleg eu, de catre partea romana”, a mai spus Iuscenko.

Evident ca solutionarea problemei de catre CIJ este impartasita de Romania, intrucat nu poti sesiza un caz decat daca toate partile implicate in diferend sunt de acord cu solutionarea instantei.

„Noi vom recunoaste orice decizie a Curtii Internationale, insa sunt convins ca vom pierde foarte mult timp cautand astfel solutionarea acestei probleme. Noi pierdem posibilitatile de a examina aceasta problema la nivel bilateral”, a aratat Iuscenko.

De altfel, ambele parti au declarat ca vor recunoaste si aplica deciziile Curtii de la Haga. Si acesta a fost unul dintre motivele pentru care Romania a gasit drept cea mai buna varianta solutionarea la CIJ, intrucat exista garantia aplicarii corecte a deciziei si un mecanism de garantare a executarii hotararilor judecatoresti, iar acest organism nu este altul decat Consiliul de Securitate al ONU. Neexecutarea unei astfel de decizii este extrem de rara, aproape neintalnita, fiind extrem de rare si intarzierile in executarea unei decizii a CIJ.

Iar odata pledoariile incheiate, 19 septembrie, durata in care CIJ delibereaza si emite hotararea este intre 3 si 6 luni. Prin urmare, pana la sfarsitul anului 2008, in cea mai optimista varianta, sau in primul trimestru al lui 2009, situatia va fi solutionata.

Presa consemneaza si afirmatia unui alt oficial de la Kiev, directorul cooperarii economice din MAE ucrainean, Serghei Korsunski, care se antepronunta acum cateva luni spunand ca decizia CIJ va fi favorabila Ucrainei. O afirmatie hazardata, care nu e neaparat pe placul Curtii.

„Curtea de la Haga este una independenta si nu ar trebui sa fie influentata de faptul ca Romania este deja membra a UE. Va conta foarte mult in procesul de luare a deciziei imaginea tarii si acele actiuni care au fost intreprinse de Ucraina pentru amenajarea Insulei Serpilor si pentru crearea acolo a unei localitati. Decizia trebuie sa fie in interesul Ucrainei”, a subliniat oficialul ucrainean la un briefing de presa, aducand in discutie, din nou, Insula Serpilor.

MAE roman a fost prompt in reactie, exprimandu-si „nedumerirea” provocata de astfel de afirmatii si recomandand „abtinerea de la antepronuntari” si declaratii „nepotrivite”.

Este in mod evident clar ca masurile de populare a insulei va fi unul dintre argumentele forte ale ucrainenilor, dar partea romana se declara pregatita sa le contracareze.

Cine pledeaza cauza Romaniei?

Echipa romana este una care cunoaste cazul in amanunt, oameni din Ministerul de Externe implicati inca de la inceput in acest caz. Seful echipei este directorul din MAE Bogdan Aurescu, care a participat la negocierile pentru delimitarea spatiilor maritime cu Ucraina anterior sesizarii CIJ in 2004. Lui i se alatura Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice in MAE, implicat din 2001 in negocierile cu ucrainenii, ca sef al grupului de experti al partii romane.

Pe langa alti specialisti din MAE, Ministerul Apararii – care asigura servicii de cartografie – si ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, echipa mai are si o componenta straina, trei reputati profesori si experti in drept international de la universitatile din Paris, Cambridge si Oxford.

Ei sunt James Crawford, de la Cambridge, Allain Pellet, de la Universitatea Paris ouest Nanterre-La Defense, si Vaughan Lowe, de la Oxford, iar primii doi au oferit consultanta partii romane pe tema delimitarii platoului continental al Mari Negre inca din 1999.