Săptămâna de conștientizare a creierului: Ateliere și prelegeri de impact din domeniul psihologiei, biologiei și neuroștiințelor

Între 13 – 18 martie 2023, Laboratorul de Științe Cognitive Clinice din cadrul Universității din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, va organiza o serie de ateliere și prelegeri în cadrul Săptămânii de Conștientizare a Creierului.

Cu sprijinul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Laboratorul de Științe Cognitive Clinice a pregătit o săptămână plină de discuții cu experți din domenii precum psihologie, biologie și neuroștiințe, deschise publicului larg.

Programul Săptămânii de Conștientizare a Creierului

Atelierele și prelegerile vor îngloba subiecte din domeniile biologie, psihologie, neuroștiințe sau biochimie. Evenimentele vor fi atât la locație (sediul Facultății de Psihologie și Științele Educației din strada Panduri), cât și online, pe pagina de Facebook a Laboratorului de Științe Cognitive Clinice și pe canalul acesteia de Youtube. Participarea este gratuită.

Cațiva dintre invitații principali și temele pe care le vor aborda

• Peptidele nootropice și memoria: Implicații pentru prevenția Alzheimer – Dr. Ștefan Szedlacsek
• Studiile de specialitate indică faptul că peptidele nootropice au variate utilizări în practica terapeutică, precum ameliorarea vitezei de procesare informațională, sau exercitarea unor efecte anti-inflamatorii. Din ce în ce mai multe dovezi indică faptul că peptidele nootropice sunt, de asemenea, legate și de procesarea mnezică implicată în boala Alzheimer.
• Despre ce sunt peptidele nootropice și despre mecanismele prin intermediul cărora acestea modulează funcțiile mnezice, dar și despre cum biochimia interacționează cu psihologia cognitivă și cum acest aspect se reflectă în abordarea acestei complexe tulburări neurocognitive, vom avea oportunitatea să aflăm de la Dr. Szedlacsek, un invitat cu experiență în domeniu.

Dr. Ștefan Szedlacsek este coordonatorul Departamentului de Enzimologie al Institutului de Biochimie al Academiei Române. De-a lungul carierei sale academice, a condus cercetări în Universitatea din Illinois (Statele Unite ale Americii), precum și la Institutul de Biochimie al Universității Kiel sau Institutele de Biochimie și Biofizică Max-Planck (Germania). Recent, Dr. Szedlacsek și-a adus contribuția în cercetare, prin programul Fullbright, în cadrul prestigiosului centru de cercetare în cancer MD Anderson, afiliat Universității din Texas (Statele Unite ale Americii).

Tulburările emoționale revizuite – Conf. Univ. Dr. Dragoș Cîrneci

Dragoş Cȋrneci este doctor ȋn Psihologie specializat ȋn neuroştiinţe.

A predat la universităţile Tibiscus din Timişoara, Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea Bucureşti, iar ȋn prezent este conferenţiar la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. A lucrat aproape 10 ani ca cercetător ȋn cadrul Academiei Române iar din 2016 este cercetător ştiinţific la Centrul International de Cercetare şi Educaţie ȋn Tehnologii Creative (CINETic) – Laboratorul de Dezvoltare Cognitivă şi Psihologie Aplicată prin Experienţe Imersive.

A publicat ȋn 2004 prima carte de neuroştiintele dezvoltării din România (Demascarea secolului: Ce face din noi creierul) iar ulterior alte trei cărţi: Origin of the mind; From viruses to beliefs (2013), Stresul din mintea noastră şi războiul din lumea celulelor (2014) şi Creierul de Homo Sapiens; Ghid de utilizare (2016). A realizat ȋn 2010 primul studiu de neuromarketing din România iar intre 2009-2013 primele exerciţii pentru antrenarea creierului disponibile in magazinele din România.

Despre prelegere

Filosofii și medicii antici credeau că mintea umană este o colecție de facultăți mentale. Facultățile mentale şi-au mai schimbat numele de-a lungul mileniilor, dar, în general, ele cuprind categorii precum percepţia, gândirea (numită ȋn psihologie cogniție), sentimente (sau emoții) și voință (adică acțiuni). Aceste categorii mentale reprezintă o poveste despre istoria naturii umane în filosofia occidentală, ȋn care emoțiile (fiara noastră interioară) și cognițiile (încununarea evoluției) se luptă sau cooperează unele cu altele pentru a controla comportamentul.

Ultimele două decenii de cercetare în neuroștiințe ne-au adus în pragul unei schimbări de paradigmă în înțelegerea funcționării creierului, pregătind scena pentru a revoluționa înțelegerea a ceea ce sunt emoțiile de fapt și cum funcționează ele.

Astfel, s-a descoperit că emoţiile nu sunt o reflectare a activităţii unor zone primitive ale creierului (cum ar fi amigdala) ci apar ȋn reţelele cele mai evoluate şi interconectate din neocortex, fiind nişte construcţii sofisticate realizate de către aceleaşi mecanisme complexe care au rolul de a ne reaminti, planifica, lua decizii şi ȋn general de a controla comportamentul, numite funcţii executive, şi care au rol alostatic.

Tulburările emoţionale vin ȋntotdeauna “la pachet” cu cele cognitive precum atenţia, memoria, decizia precum şi cu cele motorii si ele nu reflectă incapacitatea de control a raţiunii asupra pulsiunilor ci disfuncţii ale mecanismelor care construiesc ȋn creier imaginea lumii din jur şi a acţiunilor noastre ȋn raport cu ea.

Neurobiologia durerii – Prof. Univ. Dr. Alexandru Babeș

Alexandru Babeș este profesor de neuroștiințe și fiziologie la Facultatea de Biologie a Universității din București.

Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simțim durerea și temperatura ambientală. A publicat peste treizeci de articole științifice în reviste internaționale cu referenți. Este coautor al unor studii apărute în Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain și Journal of Physiology.

Începând din 1995 a beneficiat de numeroase stagii de cercetare în Germania, Franța, Marea Britanie și Spania. A fost bursier al fundației germane Alexander von Humboldt și a primit din partea acesteia premiul pentru cercetare „Friedrich Wilhelm Bessel“ în 2019. În 2018 i s‑a acordat premiul „Nicolae Simionescu“ al Academiei Române. A fost președinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice în perioadele 2011–2012 şi 2020–2022. Este membru corespondent al Academiei Române.

Despre prezentare:

Nevoia umanităţii de a atenua durerea este la fel de veche ca şi specia noastră, dar încercările noastre de a o înţelege au început doar odată cu Aristotel, care a considerat durerea o pasiune a sufletului, subliniind astfel dimensiunea sa afectivă. În secolul al XVII-lea, filosoful francez René Descartes a propus o abordare pur fiziologică a durerii: semnalele care călătoresc de-a lungul unor fibre nervoase rigide acţionează asupra unui ipotetic centru al durerii din creier, declanşând reflexe menite să protejeze corpul. Acest model relativ simplu prezice o corelaţie directă între gravitatea leziunii tisulare şi intensitatea durerii.

Şi totuşi, observaţii acumulate în timp contrazic acest model liniar: există, pe de o parte, răni grave neînsoţite de durere, iar pe de altă parte mulţi oameni se plâng de durere în absenţa vreunei vătămări fizice detectabile. Pentru a explica aceste manifestări paradoxale, în anii 1960 a fost propusă celebra Teorie a Controlului Porţii, care a deschis calea către înţelegerea modernă a durerii. Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie din 2021 a fost acordat, în parte, pentru descoperirea unor molecule cheie în semnalizarea durerii.

Prezentarea va rezuma drumul lung şi sinuos parcurs de la ideile lui Aristotel la moleculele durerii de astăzi.