Science Report: Bizareriile Lagașului, unul dintre cele mai vechi orașe mesopotamiene. Un mozaic inestimabil, vechi de 1.600 de ani, a fost recuperat în Siria. Ar putea fi recunoscute oceanele lumii ca o entitate vie?

​Bizareriile Lagașului, unul dintre cele mai vechi orașe mesopotamiene ● Un mozaic inestimabil, vechi de 1.600 de ani, a fost recuperat în Siria ● Ar putea fi recunoscute oceanele lumii ca o entitate vie, cu drepturi depline? ● Ficatul poate funcționa peste 100 de ani, chiar și după multiple transplanturi

Bizareriile Lagașului, unul dintre cele mai vechi orașe mespotamiene

Dacă ați ascultat primul episod din podcastul dedicat istoriei propagandei, ați aflat deja că Lagaș este, în mod oficial, locul în care apar cele mai vechi mențiuni cunoscute despre propagandă. Numai că Lagașul, una dintre cele mai vechi și mai cunoscute așezări mesopotamiene, are încă multe secrete, ba chiar multe bizarerii am putea spune, pe care arheologii de abia încep să le descopere.

Unul dintre aceste aspecte neobișnuite a fost subliniat recent de către o echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, într-un studiu publicat în revista Journal of Anthropological Archaeology. Bizareria constă în faptul că, în mod contrar uzanțelor vremii, Lagașul nu avea un centru și nici ziduri de apărare. Și cu toate acestea, se știe că orașul care a fost descoperit acum 40 de ani, a fost centrul unui regat care a purtat războaie cu mai toți vecinii, reușind la un moment să îi cucerească pe majoritatea.

Din studiile topografice realizate de specialiști a reieșit că Lagaș era o veritabilă Veneție a antichității, un alt fapt neobișnuit. Orașul a fost construit în mijlocul unei mlaștini uriașe, situată între Tigru și Eufrat, pe patru insule conectate între ele prin canale și, ulterior, poduri. Acest aspect nu doar că i-a oferit un sistem defensiv natural, ci a și permis dezvoltarea independentă a fiecărui sector al așezării.

Înființat acum circa 5.000 de ani, Lagaș a fost unul dintre cele mai importante centre economice și culturale ale vremii, până la părăsirea sa de către locuitori acum circa 3.000 de ani. În fapt, acum circa 4.000 de ani, Lagaș ar fi fost cel mai mare oraș al lumii. Deși istoria sa este încă puțin cunoscută, se pare că orașul stat a fost abandonat în urma secării mlaștinii care îi asigurase nu doar apărarea, ci și principala sursă de existență.

Un mozaic inestimabil, vechi de 1.600 de ani, a fost recuperat în Siria

Mozaicul roman care datează din secolul al IV-lea d.Hr., și care măsoară 20X6 metri, a fost catalogat drept cea mai importantă descoperire arheologică din Siria, din ultimul deceniu. Existența sa era cunoscută de ani buni, mai ales după ce, în anul 2017, a fost scos la vânzare pe mai multe rețele de socializare de către un grup de rebeli.

Descoperit în orașul Rastan, un fost fief al grupurilor armate anti-guvernamentale, mozaicul a intrat în posesia autorităților după ce mai mulți oameni de afaceri sirieni și libanezi și-au unit eforturile pentru a achiziționa proprietatea pe care se află, proprietate pe care au donat-o ulterior statului sirian. Acesta prezintă scene mitologice, înfățișându-l pe Hercule, dar și scene din Războiul Troian, iar faptul că nu a fost distrus în timpul conflictelor din anul 2018, care au dus la recucerirea orașului, este un adevărat miracol.

Arheologii și specialiștii sirieni încă nu pot spune dacă mozaicul era situat într-o locuință de lux sau într-o baie publică. Săpăturile de abia au fost reluate, iar oficialii Muzeului Nabu, cel care a intrat în posesia mozaicului, speră să poată achiziționa și proprietățile adiacente care, susțin ei, acoperă vestigii arheologice de o valoare uriașă. Asta, evident, dacă nu se reaprinde iar vreun focar de război pe acolo.

Ar putea fi recunoscute oceanele lumii ca o entitate vie, cu drepturi depline?

Mai mulți cercetători din SUA și Canada au solicitat recent, printr-un studiu publicat în revista de specialitate PLOS Biology, ca oceanele lumii să fie recunoscute ca o entitate vie, cu toate drepturile care decurg din aceasta. Neobișnuita cerere vine ca o reacție la amenințările la adresa oceanelor lumii, amenințări care implică pierderea diversității, efectele distructive ale încălzirii globale, poluarea, distrugerea habitatelor șamd.

Semnatarii articolului susțin că reîncadrarea oceanelor ca o entitate de sine stătătoare, cu drepturi depline, mai degrabă decât ca o sursă exploatabilă, ar implica un nou cadru legal prin care protejarea acestora ar deveni o prioritate. În acest sens, susțin specialiștii, legile internaționale ar trebui să asigure dreptul oceanelor la existență, sănătate și regenerare.

Și, subliniază cercetătorii nord-americani, o atare măsură ar trebui implementată cât mai curând. Nu de alta, dar pentru generațiile viitoare s-ar putea să fie prea târziu, iar ceea ce se aplică acum nu prea funcționează. Dar, chiar și astfel, șansele ca statele lumii să ajungă la un astfel de record sunt destul reduse.

Ficatul poate funcționa peste 100 de ani, chiar și după multiple transplanturi

Donatorii vârstnici sunt de preferat în cazul transplanturilor de ficat, susțin specialiști de la Universitatea din Texas și din cadrul companiei TransMedics din Massachusetts, cu ocazia Forumului Științific al Colegiului Chirurgilor Americani. Deși au reprezentat rarități, astfel de cazuri s-au petrecut de 25 de ori în ultimii 32 de ani.

În toate cazurile, organele au provenit de la persoane vârstnice, cu o medie de vârsta de 84,7 ani. Medicii au observat că o diferență între transplanturile de ficat de la persoane tinere și unele vârstnice a fost că acelea din urmă au prezentat o incidență mai mică a cazurilor de diabet și a celor de infecții. Mai mult, s-a remarcat un nivel scăzut al trasaminazelor, enzime care duc la dificultăți în cazul transplanturilor.

Asta nu înseamnă că aveți liber la excese. Chiar și astfel, numărul cererilor este uriaș față de cel al donatorilor în momentul de față. Toate aceste date au fost prezentate cu ocazia Forumului Științific al Colegiului Chirurgilor Americani.

Sursa foto: dreamstime.com