Sari direct la conținut

Science Report: Care te bagi la o excursie în spațiu? Valurile de căldură vor primi nume ca uraganele. Iar ne sperie ăștia cu nucleara. Polonia și Germania habar nu au cine le omoară peștii

HotNews.ro
Imagine surprinsa de telescopul James Webb, Foto: Profimedia Images
Imagine surprinsa de telescopul James Webb, Foto: Profimedia Images

Care te bagi la o excursie în spațiu? ● Valurile de căldură vor primi nume ca uraganele ● Iar ne sperie ăștia cu nucleara ● Polonia și Germania habar nu au cine le omoară peștii

  • Care te bagi la o excursie în spațiu? Cererile pentru turismul spațial sunt în creștere, iar NASA nu știe dacă poate face față. Asta în caz că vă mai agitați voi că Elon Musk, Jeff Bezos sau alții ca ei chiar strâng bănuț pe bănuț, și miliard pe miliard, ca să ducă omenirea pe Marte din pur avânt științific sau de mare drag ce au ei de omenire. Mă rog, poate or s-o ducă, dar la agrement, la băi de nămol marțian, contra cost. Pe bani grei. Și aia nu ne implică pe noi. Noi avem nămol și la Amara. Ce ne trebuie din ăla marțian, care nici nu știi dacă face bine sau mai vii și cu vreo boleșniță de acolo? În fine, treaba este că, de prin 2001, de când au dat rușii tonul cu turismul spațial, cererea a crescut exponențial. S-au băgat și companiile private, știm foarte bine asta, dar și ele au nevoie de oameni pregătiți de NASA. E nevoie de specialiști care să supervizeze zborurile, care să facă parte din echipajul navetelor. Ba, zic ăștia, chiar ar fi nevoie de crearea unui departament special în cadrul NASA care să se ocupe numai de așa ceva. Iar agenția spațială americană numai o treabă din asta nu a avut vreodată în agendă. Oricum, având în vedere profitul, șansele ca și ei să se implice în afacerea asta sunt destul de mari. Până una, alta, ne băgăm și noi la o excursie din asta? Nu să plecăm individual, că nu avem noi, românii, bani de așa ceva. Dar măcar să facem o chetă. Să trimitem câțiva dintre ai noștri, ca să dăm exemplu omenirii. Ce dacă strângem bani doar de dus? Gestul contează. Și nu, nu la naționala de fotbal ne gândeam.
  • Valurile de căldură vor primi nume ca uraganele. După ce temperaturile au atins valori și de 44,4 grade Celsius prin Spania, s-au gândit băieții ăia că ar fi o idee bună să numească valurile de căldură așa cum se numesc și uraganele prin SUA. Prin urmare, valul care a lovit Spania a fost numit Zoe. Weeee! Ce drăguuuț! Mă rog, nu se știe de ce au început chiar cu litera Z, care nu e chiar vreo alegere inspirată în contextul actual, dar asta e treaba lor. Și mai interesant este că autoritățile spaniole vor alterna numele feminine cu cele masculine. Ce tare! Dar, din nou, nu ni se spune pe ce criterii. Oricum, ce ne interesa pe noi este când vom intra și noi, românii, în rândul lumii. Adică, valuri de căldură avem și noi. Nu suntem chiar ultimii pârliți, pardon de expresia neinspirată pe căldurile astea. Propunem să se numească o comisie guvernamentală, cu lefuri, pensii speciale, tot tacâmul, care să se ocupe fix de așa ceva. E treabă importantă la urma urmei. Uite, venim și cu primele propuneri! Spre exemplu, următorul val de căldură să se numească, valul Vlad Chiricheș. Păi nu te iau căldurile numai când vezi cum joacă omul pe teren? Ăsta nume inspirat. Sau valul Veorica, dacă e să alegem un nume local, autentic românesc. În fine! Nu știm voi, dar hai că pe noi ne-a luat deja cu transpirații.
  • Iar ne sperie ăștia cu nucleara. Dacă mai voiați vreo dovadă că prestigioasa revistă Nature chiar e o afacere profitabilă, iată una nouă! Zic niște cercetători de la Universitatea Rutgers din New Jersey, SUA, că un conflict nuclear între două țări ar avea urmări catastrofale la nivel global. Wow! Cum de au ajuns la concluzia asta cu adevărat revelatoare? Adică, ce mecanisme au sucit ei acolo, ce calcule au făcut, ca să le dea o așa concluzie? Și noi, oamenii de rând, credeam că va fi o fericire. Vor dispărea masculii care ne fac concurență, și ne vom retrage pe o insulă paradisiacă, fiecare cu vreo 20 de fotomodele de căciulă, ca să aibă cine să ne aducă o cană cu… bere, la bătrânețe, și cine să ne facă vânt cu o frunză de palmier când or da căldurile. Mă rog, de călduri nu prea va mai fi cazul, că e posibilă o iarnă nucleară, dar nu asta era important. Important este că, în caz de așa catastrofă, producția globală de alimente se va reduce cu peste 90%, ceea ce înseamnă că vreo la vreo 5 milioane de coplanetari li se va spune „Adio, muchachos!”. În fine, cam asta e toată concluzia studiului. Unde bat ei, e clar ca lumina zilei. Ce nu e clar, cum spuneam, e cum spanac au ajuns la concluzia asta care, apropo, se știa încă de prin anii `50-`60, când s-au pus granzii pe făcut bombe nucleare?
  • Polonia și Germania habar nu au cine le omoară peștii. După cum probabil ați tot văzut prin presa ultimelor zile, un dezastru ecologic tocmai a lovit Germania și Polonia. Mai precis, râul Oder a fost calamitat cu niște chimicale, iar malurile s-au umplut de pești cu picioarele în sus și ghearele înțepenite. Vorba vine, că peștii nu au picioare sau gheare. Încă! La ce nivel de mercur au găsit în apa râului, nu e exclus nimic. De aia spunem să lăsăm toate opțiunile deschise. Una peste alta, nici ministerul mediului din Polonia, nici ăla din Germania, nu au habar ce alte substanțe au mai fost deversate în Oder. Și, mai ales, cine a făcut-o. Polonia chiar oferă o recompensă de 1 milion de zloți (vreo 220.000 de dolari) pentru cine indică făptașul. Ei bine, asta iar e o treabă pe care nu o pricepe. Cum spanac poți polua un rău în halul ăsta, și să nu ai niște suspecți? N-am fost în Polonia până acum, dar cine a fost pe acolo ne poate oferi indicații prețioase, poate luăm împreună recompensa aia. Adică, pe acolo chiar deține orice cetățean cantități industriale de mercur? Am întrebat și noi, ca românul, imparțial.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro